Președintele Nicușor Dan a anunțat vineri dimineață că a promulgat legea privind pensiile magistraților, după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a stabilit că actul normativ este constituțional.
Anunțul a fost făcut printr-un mesaj publicat pe Facebook.
„Am promulgat în această dimineaţă legea privind pensiile magistraţilor, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale”, a transmis șeful statului.
Președintele afirmă că recalibrarea pensiilor este un gest de echitate așteptat de societate
În mesajul său, Nicușor Dan a apreciat că modificarea modului de calcul al pensiilor reprezintă o măsură necesară.
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră”, a declarat președintele.
Acesta a adăugat că încrederea cetățenilor în stat poate fi recâștigată prin implementarea reformelor considerate necesare la nivel public.
„Încrederea cetăţenilor în stat se recâştigă atunci când reformele aşteptate de societate devin realitate. Îi asigur pe magistraţi că munca lor este respectată, iar importanţa lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a mai transmis Nicușor Dan.
Totodată, președintele a anunțat că va susține măsurile legislative și administrative solicitate de corpul profesional al magistraților pentru optimizarea condițiilor de lucru.
CCR a publicat motivarea și a stabilit că legea este constituțională
Curtea Constituțională a publicat joi motivarea deciziei privind pensiile magistraților. Documentul are 38 de pagini și explică argumentele pentru care sesizarea ÎCCJ a fost respinsă.
Potrivit Curții, cadrul constituțional nu stabilește un anumit cuantum pentru pensii.
„Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.
În aceste condiții, Curtea a concluzionat că nu sunt încălcate dispozițiile articolului 44 din Constituție privind dreptul de proprietate privată.
Curtea a reiterat standardele privind actualizarea pensiilor de serviciu
În motivare, CCR a făcut trimitere la Decizia nr. 467 din 2 august 2023, în care a analizat chestiunea actualizării pensiilor de serviciu.
Curtea a arătat că „din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, [înlocuirea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu actualizarea sa în funcţie de indicele de inflaţie – s.n.” aduce în discuţie o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei”.
Curtea a subliniat că legiuitorul trebuie să facă distincție între persoanele deja aflate în sistem și cele care urmează să intre în profesie după intrarea în vigoare a noii reglementări.
Pentru magistrații deja în activitate, anumite modificări pot ridica probleme de previzibilitate, în timp ce pentru cei care accesează ulterior sistemul există o marjă de apreciere mai largă a legiuitorului.
Opinii concurente și opinii separate în cadrul CCR
Decizia Curții a fost însoțită de opinii distincte. Judecătorii Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc au formulat o opinie concurentă.
De asemenea, judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au exprimat o opinie separată.
Curțile de Apel și UNJR au cerut reexaminarea legii
Înainte de promulgare, mai multe Curți de Apel i-au solicitat președintelui să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare. Magistrații au invocat riscul instituirii mai multor regimuri de pensionare și posibilitatea apariției unor situații considerate inechitabile între diferite categorii de judecători.
Potrivit acestora, s-ar putea ajunge la situația în care, într-un interval de aproximativ trei ani, un judecător de judecătorie pensionat în baza legii vechi să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pensionat în baza noii legi.
Și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat retrimiterea legii în Parlament, susținând că reexaminarea este „esenţială” pentru garantarea dreptului cetățenilor la o justiție independentă și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În același context, reprezentanți ai UNJR au criticat poziția premierului Ilie Bolojan, folosind formulări dure în legătură cu raporturile dintre puterea executivă și cea judecătorească.
Prin promulgarea legii, procesul legislativ privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților intră în etapa finală de aplicare, după validarea constituțională realizată de Curtea Constituțională.
