Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR în privința legii care permite modificarea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru anumite proiecte. Șeful statului susține că actul încalcă drepturi constituționale și directive europene, iar România riscă procedură de infringement.
Președintele contestă legea la Curtea Constituțională
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că a trimis Curții Constituționale o sesizare privind legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a declarat că actul legislativ ridică probleme grave de constituționalitate și contravine obligațiilor pe care România le are ca stat membru al Uniunii Europene.
„Am semnat sesizarea către Curtea Constituţională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate şi al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene”, a scris președintele.
Șeful statului a făcut public documentul de sesizare și a prezentat argumentele pentru care actul normativ nu poate fi promulgat în forma actuală.
Ce prevede legea contestată
Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților pe 15 octombrie, cu 262 de voturi pentru și 33 de voturi împotrivă. Legea permite scoaterea din ariile protejate a construcțiilor realizate înainte de 2007. Modificările vizează articolul 561 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, la care ar urma să fie adăugat un nou alineat. Acesta creează posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețe unde, la data de 29 iunie 2007, existau obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice, aprobate prin hotărâri de Guvern sau Decrete de stat.
Potrivit expunerii oficiale, modificările se aplică doar proiectelor aflate „în curs de execuţie sau demarcate anterior acestei date, în temeiul legislaţiei în vigoare”. Practic, legea oferă un regim juridic special acelor investiții începute înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și care au rămas blocate din cauza regulilor privind protecția mediului.
Criticii actului susțin că este o cale de a legaliza construcții problematice din punct de vedere ecologic, ocolind procedurile europene legate de evaluarea de impact și măsurile compensatorii.
Argumentele președintelui: încălcarea Constituției și a legislației UE
În mesajul său, Nicușor Dan arată că legea ar permite reducerea limitelor ariilor protejate și ar elimina evaluarea de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau pentru cele declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea naţională. Președintele atenționează că formulările sunt atât de largi încât creează posibilitatea unor excepții generale, fără control științific sau juridic.
Sesizarea către CCR se bazează pe mai multe puncte. Șeful statului scrie că legea:
– „încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituţie”
– „contravine Directivelor europene privind protecţia habitatelor şi evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare”
– „elimină evaluările de mediu şi măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecţie a biodiversităţii şi expunând România riscului declanşării unei proceduri de infringement”.
Președintele insistă că România are obligații ferme în raport cu legislația europeană de mediu. Orice proiect care poate afecta biodiversitatea sau habitatele protejate trebuie analizat, iar statul are datoria de a justifica fiecare derogare. În opinia sa, legea nu oferă aceste garanții.
„Independența energetică este importantă, dar nu cu prețul naturii”
Nicușor Dan a subliniat că susține dezvoltarea energetică, dar aceasta trebuie realizată fără încălcarea directivelor de mediu. „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, a transmis președintele.
Mesajul său sugerează că dezvoltarea proiectelor energetice poate continua, dar numai în limitele legale și cu evaluările prevăzute de legislația europeană. Un proiect ignorat din punct de vedere ecologic poate genera litigii, întârzieri și sancțiuni ulterioare.
Legea, criticată și de ministrul Mediului
Actul normativ a fost criticat chiar și în interiorul Guvernului. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat recent că legea creează un precedent periculos prin faptul că oferă derogări fără evaluare. Ministerul susține că reglementările europene nu permit scutirea automată a proiectelor de obligațiile privind protecția naturii, indiferent de interesul economic sau energetic.
O eventuală relaxare necontrolată a regulilor poate pune România în situația de a încălca directivele privind habitatele, păsările și procedurile de evaluare strategică de mediu. Aceste directive se numără printre cele mai stricte acte normative europene, iar Comisia a demarat de-a lungul timpului proceduri de infringement împotriva altor state care au aplicat derogări extinse.
