Americanii au decis să retragă o parte din militarii lor staționați în România, iar Nicușor Dan, președintele țării noastre, a explicat, în mediul online, că hotărârea luată de administrația Trump conduce practic către întoarcerea la nivelul existent anterior izbucnirii conflictului armat la scară largă din Ucraina.
Liderul de la Cotroceni a transmis în mod ferm că securitatea națională nu va fi afectată, dar și că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne la fel de solid, detaliu subliniat inclusiv de Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării.
Nicușor Dan: „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”
Iată ce a comunicat Nicușor Dan: „Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american”.
„Redimensionarea forței rotaționale” presupune că în România vor rămâne aproximativ 1.000 de militari americani.
„Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri.
Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, a asigurat președintele pe Facebook
Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii nu se vor modifica, singura schimbare fiind produsă la baza Mihail Kogălniceanu.
Cum a reacționat Mircea Geoană
Inclusiv Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct din cadrul NATO, a reacționat în legătură cu acest subiect.
„În Europa, prezența militară americană va fi redusă, însă nu drastic. Acest nou aranjament survine după un Summit NATO de succes organizat la Haga și nu va pune în pericol executabilitatea planurilor de apărare și descurajare ale NATO. Gradual, negociat și în spirit de alianță, se încurajează o relație transatlantică mai echilibrată, cu rol mai important al aliaților europeni în asigurarea securității noastre colective. Riscul decuplării SUA de securitatea Europei a fost depășit”, a notat el pe Facebook
Reducerea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu nu este „o surpriză”, potrivit lui Geoană. „Acesta este rezultatul unei analize financiare, strategice și politice, inclusiv la nivelul relației politice bilaterale. Modelul rotațional practicat în România este mai costisitor decât cel bazat pe prezența permanentă a trupelor americane din Polonia sau țările baltice. Strategic, zona Mării Negre face parte din planurile regionale de Sud ale NATO, cuprinzând Marea Neagră și Marea Mediterană. Zona de Nord a Europei (Marea Nordului, Atlanticul de Nord și zona Arctică) a fost prioritizată în Global Posture Review, în contextul parteneriatului strategic fără limite între Federația Rusă și China. SUA așteaptă ca aliații din zona noastră să compenseze reducerea prezenței militare americane”, a adăugat fostul președinte al PSD.
„Fac un apel către clasa politică”
În continuare, prezentăm apelul clar îndreptat de Geoană către clasa politică din România:
„Această pierdere de efectiv poate fi compensată și prin alte mijloace: prepoziționarea de echipamente, muniție și tehnică militară americană în România, creșterea împărtășirii de intelligence, o nouă arhitectură de apărare anti-rachetă, sisteme anti-drone, inclusiv subacvatice, și un acces sporit la asset-uri spațiale americane. Baza Mihail Kogălniceanu trebuie să rămână un proiect comun de grad zero pentru România-SUA- NATO, inclusiv din perspectiva oferirii de garanții de securitate americane pentru Ucraina și pentru proiecția de putere în zona extinsă a Mării Negre și a Orientului Mijlociu. Pe lângă baza de la Deveselu, care va trebui să capete un rol geografic crescut în sistemul antibalistic al NATO, baza aeriană de la Câmpia Turzii va trebui modernizată și adusă la un nivel superior, profitând de rămânerea intactă a contingentelor americane în cele două locații.
Și Grupul de Luptă NATO de la Cincu va trebui să primească un rol mai important în noua configurație aliată din România. După exercițiul de creștere la nivel de brigadă din luna noiembrie, împreună cu Franța și țările aliate participante, România va trebui să acționeze pentru o prezență extinsă și permanentă la nivel de brigadă, după modelul practicat în țările baltice și Polonia.
În planul relației cu SUA și a parteneriatului strategic bilateral, fac un apel către clasa politică românească să reziste tentației de a folosi politicianist acest moment delicat. Este important să nu ne pripim, dar să înțelegem complexitatea situației.
După momentul Visa Waiver, această decizie poate fi citită precipitat și în cheia unei răciri a relației bilaterale sau de scădere a relevanței strategice a României în strategia globală a SUA. Indiferent de ce ne vor aduce din punct de vedere politic și electoral anii următori, consensul politic asupra importanței cruciale a relației cu principalul nostru aliat pentru securitatea națională trebuie păstrat. Iar o Generație 2.0 a Parteneriatului Strategic cu SUA trebuie construită neîntârziat. Aceasta necesită imaginație, pragmatism, înțelegerea noii paradigme globale și, cel mai important, un spirit regăsit de echipă”.
