În luna octombrie, Nicușor Dan anunța că viitoarea Strategie Națională de Apărare va include un capitol dedicat luptei anticorupție, cu implicare din partea Serviciului Român de Informații (SRI).
Miercuri, 12 noiembrie, cu începere de la ora 12:00, președintele țării noastre a prezentat noua strategie de apărare. În urmă cu o lună, liderul de la Cotroceni explicase că vor exista două modificări semnificative în această poveste, referitoare la războiul hibrid desfășurat de Rusia și la corupție.
Nicușor Dan a dat toate detaliile despre strategia de apărare a României
Întrebat dacă este de părere că serviciile din România sunt capabile să ducă „lupte” pe două „fronturi”, adică pe cele reprezentate de corupție și de războiul hibrid al Kremlinului, și care e profilul celui ce poate susține „bătăliile”, Nicușor Dan a spus:
„Este un proces continuu de evaluare și, ca peste tot, sunt multe lucruri care trebuie îmbunătățite și orice fel de evaluare exterioară despre cum funcționează serviciile este binevenită. Pe de altă parte, dacă ne uităm foarte grosier, la partea de siguranță propriu-zisă vedem că e destul de bine: am avut dejucate niște sabotaje pe teritoriul național, serviciile au acoperit bine această zonă, la zona cyber mi se pare că stăm bine, nu avem - cum au avut alții – mari sisteme publice afectate, infiltrate, imobilizate.
Pe zona de manipulare – dezinformare nu cred că suntem bine, trebuie să progresăm, să învățăm.
Pe relația cu partenerii externi stăm foarte bine. Sunt mai mulți parteneri externi care mi-au spus cât de bine colaborează cu serviciile noastre.
Profil (n.r. cel al viitorului șef SRI)? Cineva care a condus mulți oameni și trebuie să mai lucrezi și cu «grei»”.
Afirmația președintelui cu privire la numirea șefilor de servicii
Pe marginea subiectului reprezentat de numirea șefilor de servicii, șeful statului a explicat că acest aspect „nu a fost o preocupare, de la ultima conferință și până azi”. Totuși, Nicușor Dan a admis că speța e de o importanță colosală.
Întrebat dacă își păstrează părerea, cea legată de faptul că șefii serviciilor secrete nu ar trebui să fie membri ai partidelor politice, președintele a răspuns în mod ferm: „Da, păstrez”.
VEZI ȘI: Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe șefii ICCJ și CSM pentru a obține un acord pe noua lege
Informații despre implicarea SRI în lupta cu fenomenul accelerat al corupției
Corupția a devenit o problemă extrem de gravă în România, acaparând țara și aruncând-o într-o situație de-a dreptul neagră.
„Cum vă veți asigura că nu vor fi cazuri în care serviciile vor fi acuzate că sunt un instrument politic ori că sunt implicate și în procesul de justiție?”, a mai fost întrebat Nicușor Dan de oamenii de presă.
„Serviciile de informații funcționează după niște, să le spunem, planuri, iar alocarea resurselor lor se face pe aceste planuri și e proporțională cu ceea ce doresc structurile statului, inclusiv în cadrul acestei strategii. Astfel, în momentul de față, corupția se regăsește în activitatea lor, dar și în alte domenii care perturbă funcționarea instituțiilor. Atunci când corupția va fi bine definită în modul lor de acțiune și în alocarea resurselor, aceasta va primi o atenție mai mare. Acesta este motivul pentru care corupția este clar delimitată în documentul strategiei.
În ceea ce privește limitarea sau departajarea clară între informație și procesele din justiție, strategia este, normal, o strategie. În planul de implementare vor fi trecute detalii care să explice mai clar acest aspecte. Ceea ce am spus eu e că, dacă va fi necesar să formulăm aceste prevederi în acte normative, o vom face.Voința exprimată în document este foarte clară. Există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient și pe care trebuie să-l înțelegem mai bine. De aceea trebuie să alocăm resurse și în zona de informații.
În momentul de față există garanții clare: activitatea de cercetare penală este desfășurată de Parchet, iar activitatea de judecată de magistrați. Orice interferență în aceste procese e ilegală, dacă nu reprezintă chiar o infracțiune. Trebuie să ne asigurăm că acest corp de procurori și magistrați respectă legea și, cu instrumentele pe care le avem, voi încerca să fac acest lucru. Din punct de vedere legal, lucrurile sunt, în viziunea mea, foarte clare”, a răspuns el
Documentul va fi adoptat în perioada următoare
Documentul esențial va fi adoptat până în data de 26 noiembrie 2025, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea lui Nicușor Dan ca președinte al țării.
Următorul pas? Nicușor Dan va convoca CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării), iar acesta va analiza și va aviza documentul. Consiliul e condus de președinte și cuprinde premierul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor, directorul SRI, șeful SIE (Serviciul de Informaţii Externe), șeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate națională și secretarul CSAT.
După ce va trece de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, documentul va fi făcut public. Potrivit administrației prezidențiale, el se va afla în dezbatere publică timp de 10 zile.
Ultima etapă e conturată de prezentarea într-o ședință publică a celor două camere reunite ale Parlamentului, unde se va acorda votul pentru adoptarea documentului.
„Puterea militară și capacitatea de apărare sunt proporționale cu economia” / „Nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul”
Revenind asupra declarației lui Nicușor Dan, putem preciza faptul că acesta a explicat - printre altele - că „strategia diferă de cele care au fost până acum”.
„Care este contextul geopolitic diferit față de perioadele anterioare? În primul rând, faptul că ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume. Vedem, cumva, o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară sau strict geopolitică a contextului.
Vedem apoi o evoluție tehnologică... Cu o creștere exponențială și atunci inclusiv inteligența artificială.. Suntem într-un context în care, cumva, puterea militară și capacitatea de apărare sunt proporționale cu economia și cu investițiile în apărare. Deci cine nu reușește să facă saltul tehnologic pe care alții îl fac, va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum.
O noutate este, bineînțeles, dată de schimbarea raporturilor economice. Vedem protecție economică, vedem o luptă pe resurse critice și o limitare a accesului la resurse critice.
Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice mai mult decât în precedenții ani.
Vedem o radicalizare și o creștere a tendințelor antidemocratice întreținute inclusiv de actori statali.
(...)
Nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește, care locuiește în această țară. Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în acest instrument, statul, și care e disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra? Și aici bineînțeles că nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit și tocmai ăsta e rostul nostru și parte din această strategie despre a corecta decalajul între un avans al societății pe care l-am făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămânere în urmă a administrației publice față de așteptările acestei societăți care s-a maturizat în multe aspecte”, a mai adăugat președintele României
