Deşi CCR a decis, în urmă cu o lună, asupra secretizării declaraţiilor de avere şi de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici, Nicușor Dan susţine că el a ales, totuși, să dezvăluie dimensiunea bunurilor sale.
Președintele României a spus că şi-a depus declaraţia de avere şi că în anexă au fost trecute cele 400 de persoane care l-au împrumutat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.
A avut 400 de sponsorizări în campania electorală
Nicușor Dan a punctat că a cerut acordul acestor persoane dacă le poate publica numele şi că în aproximativ două săptămâni va susţine o conferinţă de presă pe această temă.
Şeful statului anunţase încă de la finalul lunii mai că declaraţia sa de avere va fi făcută publică.
„Desigur că îmi fac declaraţia de avere. Decizia CCR se referă la accesul publicului la declaraţia de avere. M-a surprins. Probabil că sunt nişte chestiuni care ţin de accesul la date personale. Trebuie ca CCR să redacteze repede şi Parlamentul să modifice legea astfel încât cetăţenii să aibă acces”, a spus Nicuşor Dan, pe 30 mai.
Întrebat dacă declaraţia sa de avere va fi prezentată publicului, el a confirmat: „Dacă legea interzice ANI să o publice, o să o public pe pagina Preşedinţiei, nu este o problemă asta”.
Cum şi-a motivat CCR decizia
În motivarea deciziei CCR de a nu exista obligaţia depunerii declaraţiilor de avere, insituţia a invocat dreptul la viață privată și riscurile care decurg din dezvoltarea inteligenței artificiale și utilizarea ei pentru realizarea de profile ale demnitarilor / funcționarilor pe baza informațiilor din declarațiile de avere.
Totodată, motivarea indică nevoia actualizării legislației privind aceste declarații și vorbește despre o separare a demnitarilor și a funcționarilor publici, în cazul celor dintâi vorbind despre o justificare a necesității controlului public, având în vedere că sunt aleși.
„Este posibil ca, nefiind în egală măsură responsabilizată prin plasarea sub incidența aceleiași răspunderi penale sau contravenționale, după caz, această persoană (soț, soție sau copil major aflat în întreținere), care este terț față de obligația impusă declarantului, să refuze să le furnizeze, din varii motive, sau chiar să ofere informații eronate, astfel că declarantul va fi în imposibilitate de a furniza datele referitoare la patrimoniul acesteia sau va fi pus în situația de a menționa date incorecte, fără să aibă posibilitatea de a le verifica, pentru a evita sancțiunea penală aplicabilă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații sau sancțiunea contravențională, după caz”, scrie în motivarea CCR.
