De la data de 1 ianuarie 2025, intră în vigoare colectarea selectivă a hainelor. Comisia Europeană anunțase încă din anul 2018 că dorește că fiecare stat membru va trebui să vină cu noi reguli, atât pentru cetățeni, cât și pentru marile magazine. Problema este că autoritățile nu au avut timp să se pregătească, în multe țări, România fiind una dintre ele. Cetățenii ar trebui să aibă spații speciale, unde să-și poată lăsa obiectele vestimentare pe care nu le mai folosesc, dar nu se știe dacă vor exista sau nu astfel de locuri.
Statele membre au obligația colectării, în vederea reutilizării, până la finalul anului 2028. De anul viitor, mărcile de modă și producătorii din domeniu trebuie să plătească taxe pentru a contribui la finanțarea costurilor de colectare și tratare a deșeurilor textile. În cel mult 30 de luni de la intrarea în vigoare a directivei, trebuie să se mobilizeze inclusiv microîntreprinderile.
Taxele vor fi stabilite în funcție de circularitatea și performanța de mediu a produselor textile Țările membre pot cere taxe mai mari pentru întreprinderile care aplică practici industriale și comerciale de „modă de consum”.
Colectarea selectivă a hainelor, speranță pentru o Europă cu mai puțină poluare. Românii aruncă deja 160.000 tone de deșeuri textile, nici 1% nu sunt reciclate
Producerea materialelor textile înseamnă un consum extrem de mare de apă, de bumbac și de alte fibre. Industria textilă și de îmbrăcăminte din întreaga lume ar fi folosit 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015, în vremea în care nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017.
Un singur tricou, 100% bumbac, înseamnă 2.700 de litri de apă dulce, cam cât are nevoie un om pentru doi ani și jumătate. După ce a fost pătat, s-a decolorat sau, pur și simplu, nu ne mai place, obiectul vestimentar ajunge la tomberon. Rare sunt cazurile în care oamenii mai și donează sau vând din hainele vechi. Lucrările nu mai au aceeași durată de viață ca acum câteva decenii, motiv pentru care colectarea selectivă și reciclarea sunt singurele soluții identificate de UE.
