În România, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă însă că nu le consumăm indirect, în condiţiile în care animalele din fermele din România sunt hrănite cu furaje modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni. Astfel, laptele, iaurtul, brânza, ouăle şi produsele din carne pe care le consumăm zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hrănite cu furaje modificate genetic.
Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, România era una dintre cele nouă ţări din lume unde se cultiva soia modificată genetic - 135 de mii de hectare anual. Astfel, 69% din suprafaţa pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.
Agricultorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste culturi odată cu intrarea în UE, în anul 2007, pentru că această cultură nu era autorizată. După acest moment, suprafeţele de teren cultivate cu soia în România au scăzut dramatic ajungând să însumeze, în doar doi ani, 53.000 de hectare. Acum nu mai producem noi, pentru că nu mai avem voie, în schimb cumpărăm plantele de la alţii, fără niciun fel de limitare.
Condiționări
Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităţilor de la nivel naţional, apoi trebuie ca specialiştii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) să evalueze riscurile lor şi să emită o opinie ştiinţifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică şi depinde de votul Bruxelles-ului.
Decizia autorităților, contestată de fermieri
Miza cultivării plantelor modificate genetic este una uriaşă în toate statele comunitare.
Cultivarea plantelor modificate genetic ar asigura o producţie mai mare și, prin urmare, mai multă hrană pentru animale şi preţuri mai mici la vânzarea către consumatori. Riscurile folosirii nu au fost însă studiate timp de mai multe sute de ani, spun oficialii.
De altfel, Uniunea Europeana a lăsat ţările membre să decidă dacă vor să cultive sau nu aceste plante rezistente la mucegai sau la secetă, după ce ADN-ul lor a fost îmbunătăţit. După ce state precum Germania sau Ungaria s-au pronunţat împotriva acestor tipuri de culturi modificate genetic, România le respinge şi ea. Ba chiar le oferă fermierilor bani mai mulţi dacă vor să cultive soiuri tradiţionale.
„Noua legislaţie preîntâmpină introducerea pe piaţă şi cultivarea produselor modificate genetic, soia care s-a cultivat în România anterior modificată genetic, mai nou s-au dezvoltat soiuri care au performanţe bune şi România şi Ungaria acordă subvenţii importante, sprijin cuplat pentru ca fermierii noştri să prefere şi pe viitor utilizarea soiurilor clasice.” susține Achim Irimescu, ministrul Agriculturii pentru Digi24.
La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creştere faţă de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulţi dintre aceştia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.
Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafaţa era mai mare decât întreaga suprafaţă a terenului arabil din Uniunea Europeană.
