Bunătățile de pe masa de Paştele 2025 nu sunt întotdeauna potrivite pentru sănătate. Nutriţioniştii atrag atenţia că, în principal, copiii pot fi afectaţi de "bombele calorice" pe care românii le consumă de Sărbători.
Felurile de mâncare bogate în zahăr, grăsimi și aditivi pot crea dezechilibre metabolice, pot suprasolicita ficatul și pancreasul, sau pot declanșa reacții digestive neplăcute.
Obiceiuri alimentare nocive
Oricât de tradiţionale ar fi unele preparate pe care gospodinele le gătesc de Paşte, diverse opţiuni alimentare pot fi nocive pentru organism. Băuturile carbogazoase cu zahăr, sucurile îmbuteliate din comerț, dulciurile industriale și deserturile în exces, cum ar fi cozonacul și pasca, duc la dezechilibre gastrice.
Copiii pot gusta din toate preparatele specifice Paștelui, cu condiția ca porțiile să fie mici. Legumele crude sau preparate la abur, salatele de sezon și fructele sunt esențiale pentru a menține un bun tranzit intestinal și a echilibra aportul caloric crescut.
Obiceiurile alimentare se formează încă din copilărie, iar alegerile făcute de părinți în momente speciale pot influența pe termen lung relația celor mici cu mâncarea, mai susţin nutriţioniştii.
Meniu tradiţional de Paşte
Iată ce mănâncă românii, de obicei, de Paşte:
Chec aperitiv
Drob de miel
Salată boeuf decorată festiv
Platou cu brânzeturi și mezeluri tradiționale (cabanos, șuncă, cașcaval, telemea)
Ciorbă de miel
Friptură de miel
Cozonac
Pască
Ouă roşii

















