Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, fără reducerea cheltuielilor de personal și reforma administrației locale, România riscă să intre anul viitor într-o nouă criză bugetară. Coaliția de guvernare nu a ajuns la un consens, iar proiectul de restructurare este blocat.
Reforma administrației publice, amânată din lipsă de consens
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, într-o conferință de presă, că proiectul privind restructurarea aparatului administrativ local nu a fost inclus în al doilea pachet de măsuri fiscale, întrucât partidele din coaliție nu au reușit să ajungă la un acord.
Potrivit acestuia, reforma administrației publice locale era parte a unui pachet legislativ format din șase proiecte majore, însă, din lipsă de consens, doar cinci au fost depuse. Blocajul politic amână una dintre cele mai importante reforme pe care Guvernul le considera esențiale pentru echilibrul bugetar.
„Acest al doilea pachet format din cinci proiecte trebuia completat de al șaselea, proiectul privind reforma administrației publice locale, dar pentru că nu am reușit să ajungem la o înțelegere și să avem un acord al tuturor partidelor din această coaliție, el nu a mai fost depus”, a explicat Ilie Bolojan.
Cheltuielile de personal, problemă centrală pentru buget
Premierul atrage atenția că reforma administrației locale este crucială pentru reducerea cheltuielilor de personal, una dintre cele mai mari poveri bugetare ale statului. În prezent, peste 150.000 de angajați lucrează în aparatele proprii și în asistența socială, ceea ce face ca impactul salarial să fie semnificativ.
„Controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli”, a declarat premierul.
Cheltuieli mai mari, în ciuda blocării angajărilor
Deși Guvernul a anunțat blocarea angajărilor în administrația publică pentru anul 2025, datele arată o creștere de 10% a cheltuielilor salariale în primele șase luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Explicația, potrivit premierului, este efectul de anualizare al majorărilor salariale acordate anterior.
„Prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele șase luni, cheltuieli de personal care, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetățeni”, a precizat Bolojan.
Riscul unei noi crize bugetare în 2026
Ilie Bolojan avertizează că, dacă reforma administrației nu va fi aplicată, România ar putea ajunge în aceeași situație bugetară dificilă și în 2026, chiar dacă veniturile colectate la buget cresc.
„Riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu reducem aceste cheltuieli, în situația în care ne găsim anul acesta. Avem nevoie de reformă pentru a menține echilibrul bugetar și pentru a evita creșterea taxelor”, a transmis premierul.
Acesta a subliniat că Guvernul nu dorește să majoreze taxele și TVA-ul, însă o astfel de decizie ar putea deveni inevitabilă dacă presiunea cheltuielilor de personal continuă.
Divergențe majore în coaliție pe tema reducerilor de personal
Surse guvernamentale arată că planul inițial al Executivului viza o reducere de 20% a personalului administrativ. În schimb, unele partide din coaliție cer reducerea procentului sau introducerea unor excepții pentru anumite categorii de angajați.
„Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se face de pe o zi pe alta. Trebuie analize, proceduri legale și notificări. Reducerile se văd peste câteva luni. Dar fiindcă eram sub o presiune puternică, am fost nevoiți să începem într-o ordine amestecată, atât cu TVA-ul, cât și cu reducerile de cheltuieli”, a mai explicat Bolojan.
O nouă mărire a TVA-ului pentru români
Situația din coaliția de guvernare rămâne tensionată, iar lipsa consensului amână una dintre cele mai importante reforme administrative din ultimii ani. Premierul Ilie Bolojan avertizează că, dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul bugetar, România riscă să intre într-o nouă criză financiară în 2026, chiar și în contextul în care taxele cresc și veniturile la buget sunt mai mari.
