Decembrie a devenit luna în care românii fac cele mai multe datorii noi la bănci și IFN-uri. Consumul emoțional, presiunea socială, ofertele comercianților și creditele rapide alimentează un record anual al împrumuturilor.
Românii cheltuie cel mai mult în luna decembrie
În România anului 2025, luna decembrie este de departe perioada cu cel mai mare vârf de consum și totodată momentul în care populația contractează cele mai multe credite noi, în special credite de nevoi personale și finanțări rapide prin IFN-uri. Fenomenul este vizibil în datele oficiale publicate de Banca Națională a României (BNR), care arată că decembrie este, în fiecare an, luna cu cele mai ridicate valori ale creditelor noi acordate populației.
Conform raportărilor BNR, în decembrie 2023 și decembrie 2024, volumul creditelor de consum noi a crescut cu peste 20% față de media lunilor obișnuite. Pentru anul 2025, estimările băncii centrale indică un fenomen similar, pe fondul inflației persistente și al presiunilor financiare asupra gospodăriilor. BNR subliniază în rapoartele trimestriale că românii tind să își facă datorii în decembrie pentru a acoperi cadouri, mesele de sărbători și cheltuieli excepționale care depășesc bugetul lunar.
INS confirmă aceeași tendință: coșul de consum se mărește puternic în ultimele trei săptămâni ale anului, cu un avans semnificativ la alimente, electronice, îmbrăcăminte și servicii. În paralel, comercianții lansează campanii promoționale extinse, ceea ce creează impulsul de consum pe care îl vedem de ani buni.
Presiunea socială și mecanismul „trebuie să dăm”
Decembrie este perceput, cultural și emoțional, ca o lună obligatorie pentru cadouri, masă festivă, evenimente sociale, donații, acțiuni caritabile și vizite în familie. În mediul urban, în special în rândul familiilor tinere, cheltuiala este influențată nu doar de nevoi reale, ci și de presiunea socială legată de imagine, comparație și standarde impuse implicit.
Psihologii intervievați în ultimele rapoarte sociale subliniază conceptul de „consum compensatoriu”, prezentat și în analiza Asociației pentru Protecția Consumatorilor (APC). Românii cumpără mai mult în decembrie nu pentru că au mai mulți bani, ci pentru că există un sentiment de obligație socială. În rândul tinerilor între 25 și 40 de ani, mecanismul este accentuat de fenomenul FOMO – teama de a nu rata reducerile ori de a nu se ridica la nivelul așteptărilor celor din jur.
În această categorie de vârstă, datele BNR arată că ponderea creditelor de nevoi personale fără garanții este cea mai mare. Mulți români preferă un credit rapid sau un IFN pentru a nu „strica sărbătorile”, chiar dacă acest tip de finanțare vine cu rate ridicate și cu un risc major de supraîndatorare în luna ianuarie.
Date oficiale. De ce se îndatorează românul
Conform BNR:
– decembrie 2024: credite de consum noi – creștere de 23% față de media lunilor precedente;
– decembrie 2023: creștere de 21%;
– estimare decembrie 2025: interval 18–24%, în funcție de evoluția dobânzilor și a consumului privat.
Creditele prin IFN-uri nu sunt detaliate lunar în rapoartele BNR, dar statistica ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) arată o creștere anuală de aproape 30% a cererii de microcredite rapide în ultimii trei ani. Majoritatea acestor credite sunt de valoare mică – între 300 și 3.000 lei –, dar numărul lor este foarte ridicat în luna decembrie.
Un raport al Centrului pentru Studii Financiare privind comportamentul consumatorilor arată că 4 din 10 astfel de microcredite sunt contractate pentru:
– cadouri,
– alimente pentru masa de Crăciun,
– electronice și electrocasnice cumpărate „la ofertă”,
– lichidarea unor datorii mai vechi,
– vacanțe scurte.
Cumpărăturile emoționale și rolul marketingului
Retailerii au învățat să exploateze psihologia consumului din decembrie. Campaniile încep de la Black Friday, continuă două săptămâni, apoi se reiau la început de decembrie sub forma „ofertele de Moș Nicolae”, iar în a doua jumătate de lună sub forma „ultimele prețuri ale anului”.
Efectul este cumulativ și creează o stare de presiune continuă pentru consumator. Fenomenul este întărit de recomandările algoritmice ale platformelor online și de reclamele agresive din social media. Datele oferite de firmele de monitorizare confirmă că traficul pe platformele de e-commerce crește cu peste 40% în decembrie, iar vânzările online ating recordul anual.
În paralel, comercianții fizici introduc tot mai multe „rate la casă” prin intermediul partenerilor financiari, inclusiv IFN-uri. Acest mecanism a devenit parte din viața comercială a orașelor mari și contribuie direct la volumul de datorii noi.
Ianuarie – luna „aterizării”, cu întârzieri la plăți
BNR arată în rapoartele sale că ianuarie este luna în care crește numărul întârzierilor la plata ratelor. În fiecare an, instituțiile de credit observe o tendință similară:
– în decembrie cresc noile credite,
– în ianuarie cresc restanțele.
Economiștii pun fenomenul pe seama „curbei consumului emoțional” și a decalajului dintre veniturile reale și cheltuielile din perioada sărbătorilor.
În paralel, IFN-urile raportează tradițional o rată de neperformanță mai mare în primele două luni ale anului, ceea ce confirmă problema.
Cine ia credite rapide în decembrie
Datele din rapoartele de profil arată trei categorii principale:
Familii tinere, între 25 și 40 de ani
Motivul dominant: cadouri, jucării, electronice, mese festive.Persoane cu venituri mici sau instabile
Motivul: acoperirea cheltuielilor de bază și a diferențelor de preț la alimente și utilități.Tineri studenți sau persoane tinere singure
Motivul: consum influențat de marketingul digital, FOMO și socializare intensă în decembrie.
Persoanele peste 60 de ani contractează mult mai rar credite rapide, dar sunt afectate indirect de consumul familiei, pentru că participă financiar la masa de sărbători.
Explicația economiștilor: de ce decembrie este luna datoriilor
Economiștii consultati în analizele de piață subliniază patru elemente:
– consumul în decembrie este cu 20–40% mai mare decât în lunile obișnuite;
– veniturile reale ale românilor nu cresc proporțional;
– inflația a afectat mai ales alimentația, energia și serviciile;
– diferența dintre venituri și cheltuieli este acoperită prin împrumut.
Mai mult, societatea românească are o cultură a generozității în perioada sărbătorilor. Românii consideră că luna decembrie este un moment în care trebuie să „dea”, să ofere cadouri, să fie darnici, iar creditul este perceput ca o soluție legitimă, chiar dacă pe termen lung creează presiune.
Consecințele sociale și economice
Pe termen scurt, creditele rapide maschează problemele financiare. Pe termen lung însă, efectele sunt vizibile:
– supraîndatorare,
– stres financiar,
– presiune majoră în ianuarie-februarie,
– posibilitatea de a intra în cercul vicios al refinanțărilor.
Economia locală beneficiază de consumul crescut, dar populația suportă costurile repetitive ale dobânzilor.
Există soluții? Ce recomandă experții
Organizațiile de protecție a consumatorilor și specialiștii în finanțe personale transmit câteva soluții realiste:
– amânarea cumpărăturilor mari până în ianuarie;
– limitarea accesului la credite rapide;
– introducerea bugetelor fixe pentru cadouri și masă;
– planificarea cheltuielilor pe tot anul, nu doar sezonier;
– evitarea ofertelor „fără dobândă” care includ costuri ascunse în preț.
În paralel, băncile recomandă folosirea cardurilor de credit în locul creditelor rapide, deoarece dobânzile sunt mai mici, iar riscurile sunt mai ușor de gestionat.
