Marile puteri ale lumii se confruntă cu probleme economice tot mai acute, iar efectele sunt îngrijorătoare. În acest context, marți, 15 octombrie 2024, Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că datoria publică mondială va depăși în acest an pragul de 100.000 de miliarde de dolari. În plus, această creștere va continua, urmând ca până în anul 2030 să se apropie de 100% din PIB-ul mondial.
În cursul zilei de marți, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat raportul său de analiză a finanțelor publice, Fiscal Monitor. Cu acest prilej, reprezentanții FMI au anunțat că datoria publică mondială va crește în continuare, urmând să depășească pentru prima dată pragul de 100.000 de miliarde de dolari în acest an.
Conform raportului Fiscal Monitor, până la finalul acestui an, datoria publică mondială va ajunge la 93% din Produsul Intern Brut mondial, iar până în 2030 se va apropia de 100% din PIB-ul mondial. Astfel, se va depăși pragul de 99% din PIB-ul mondial, care a fost atins în perioada pandemiei de Covid-19.
Raportul FMI demonstrează că există dovezi clare care arată că viitoarele nivele de îndatorare vor fi mai mari decât se anticipează în prezent. Unul dintre principalele motive ale acestui fenomen este dorința de a cheltui mai mult în SUA, cea mai mare economie a lumii.
„Incertitudinea cu privire la politica fiscală a crescut şi liniile roşii cu privire la taxare au devenit mai înrădăcinate. Presiunile de cheltuieli pentru a răspunde la tranziţia ecologică, îmbătrânirea populaţiei, îngrijorările de securitate şi provocările de dezvoltare pe termen lung sunt în creştere”, se arată în raportul FMI.
Avertismentul FMI în privința creșterii datoriei publice mondiale
Potrivit raportului Fiscal Monitor, proiecţiile privind evoluţia datoriei publice mondiale tind să subestimeze rezultatul real cu o marjă semnificativă. Totodată, indicatorii referitori la ponderea în PIB a datoriei pe următorii cinci ani este, în medie, cu 10% peste prognozele inițiale.
„Experienţa ne arată că proiecţiile de îndatorare au tendinţa de a fi mult prea optimiste, fie pentru că guvernele au o viziune optimistă cu privire la creşterea economică, fie pentru că reformele bugetare nu sunt niciodată puse în practică în mod complet”, a subliniat Era Dabla-Norris, director adjunct la Departamentul de afaceri bugetare din cadrul FMI.
În acest context, FMI a avertizat că, la momentul actual, pentru o consolidare fiscală, este nevoie de o creștere economică solidă şi un şomaj redus. Potrivit FMI, pentru atingerea obiectivului de reducere a datoriilor publice este nevoie de un efort cumulat de consolidare fiscală echivalent cu 3,8% din PIB în fiecare an până la finele deceniului.
„Amânarea ajustării nu va însemna decât că o corecţie şi mai mare va fi necesară în cele din urmă şi aşteptarea poate fi una riscantă, pentru că experienţa din trecut ne arată că o datorie mare şi lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanşa o reacţie negativă pe piaţă şi poate limitate spaţiul de manevră pe care ţările îl au în a face faţă şocurilor viitoare”, a mai spus Dabla-Norris.
