De mulți ani, țara noastră se confruntă cu exodul populației, astfel că numărul locuitorilor a scăzut într-un ritm constant. Un alt fenomen care macină România este îmbătrânirea accelerată a populației. În aceste condiții, potrivit unei analize realizate recent, multe orașe mici și medii ar putea chiar să dispară în următorii 10-15 ani.
După Revoluția din 1989 exodul populației din țara noastră a continuat într-un ritm constant. Astfel, numărul locuitorilor a scăzut semnificativ față de acum trei decenii. De asemenea, îmbătrânirea populației este un alt fenomen tăcut care macină România.
Pericolele nevăzute care amenință România
În aceste condiții, în 10-15 ani, un număr important de orașe mici și medii din țara noastră riscă să cadă sub „masa critică” de activitate economică, servicii publice și conectivitate. Potrivit datelor oficiale, la 1 ianuarie 2024, populația de peste 65 de ani reprezenta nu mai puțin de 20% din populație, în creștere față de 2023. Un alt aspect important este și faptul că numărul autorizațiilor de construire a scăzut anul trecut, fiind dominate de mediul rural periurban (aproximativ 70%).
Astfel, în următorii 15 ani, până la 20% dintre orașele mici și medii din țara noastră riscă să devină irelevante. Nu vor dispărea brusc de pe hartă, dar se vor stinge încet, pierzându-și rolul economic, social și administrativ, arată o analiză publicată de platforma digital construct-intelligence.ro.
În ultimele două decenii, România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Ponderea persoanelor peste 65 de ani a urcat la aproape 20% din totalul populației, iar trendul continuă să accelereze.
În același timp, marile orașe, precum București, Cluj, Iași și Timișoara, atrag forța de muncă și investițiile, lăsând în urmă zeci de centre urbane secundare care pierd oameni, proiecte și vitalitate economică.
(CITEȘTE ȘI: Zeci de blocuri din București rămân fără apă caldă pentru mai multe zile)
Orașele care riscă să dispară de pe harta țării noastre
Potrivit unei analize realizate recent, denumită „Indicele de Risc de Irelevanță Urbană”, a scos la iveală adevăratul pericol în care se află multe orașe micii și medii din țara noastră. Analiza a ținut cont de cinci piloni: demografie, dinamica proiectelor, migrație, conectivitate și dependență economică. Cu cât scorul e mai mare, cu atât orașul e mai expus la un colaps tăcut.
Iată care sunt cele 10 orașe din țara noastră care se află în „stingere”:
Reșița (CS): depopulare cronică; UCM Reșița în faliment (2025); proiectul feroviar Reșița-Timișoara are avize, dar întârzieri administrative persistă. Risc: ridicat;
Câmpulung (AG): colapsul ARO (faliment 2006) + scădere populație 2011→ 2021 (27.574 loc.); proximitatea A1 nu a înlocuit platforma industrială. Risc: ridicat;
Petroșani (HD): vale minieră în tranziție; declin demografic sever; programe de „tranziție justă” în curs, dar efectele durează. Risc: ridicat;
Lupeni (HD): același profil minier; populație 2021 aproape 18.700; oportunitățile non-miniere rămân limitate. Risc: ridicat;
Motru (GJ): mono-dependență energetică; tranziția pe cărbune apasă; proiecte noi modeste. Risc: ridicat (estimare);
Roman (NT): pierdere de populație; economie ancorată în metalurgie (Petrotub/AMTP Roman). A7 ajunge relativ aproape (Pașcani-Bacău), dar fazarea până la capăt e 2025-2026; efectele vor veni târziu. Risc: mediu-ridicat (poate coborî dacă A7 se deschide complet și apar investiții);
Tecuci (GL): slab conectat până la finalizarea A7/A8; scădere demografică. Risc: mediu-ridicat;
Turnu Măgurele (TR): margine de rețea, puține proiecte, emigrație internă/externă ridicată la nivel județean. Risc: mediu-ridicat;
Reghin (MS): dependență de lemn/mobilă; presiuni pe costuri și forță de muncă; migrație negativă regională. Risc: mediu;
Tulcea (TL): demografie și economie fragile; conectivitate rutieră modestă (fără autostradă); șocuri în turism/Delta afectează cashflow local. Risc: mediu (volatil).
