Locuitorii unui oraș important din România se confruntă cu o situație ce pare să nu aibă rezolvare. Exasperați de poluarea masivă din ultimele zile, oamenii au sesizat Garda de Mediu. Răspunsul primit este însă același de ani buni, unul cel puțin ilar, reprezentanții instituției transmițând că trebuie făcută distincția între miros și poluarea aerului.
De mulți ani, locuitorii unui oraș important din țara noastră se confruntă cu o mare problemă, și anume poluarea. În ciuda faptului că oamenii au făcut nenumărate sesizări către Garda de Mediu, ei primesc același răspuns.
Orașul din România în care poluarea a devenit insuportabilă
Recent, mai mulți locuitori ai orașului Ploiești au sesizat Garda de Mediu că aerul este irespirabil şi că mirosurile din zonă sunt greu de suportat. Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Garda de Mediu a subliniat că trebuie făcută distincţia între „miros” şi „poluarea aerului”. Mai exact, mesajul este acelaşi pe care oamenii îl aud de ani buni, și anume că ceea ce simt oamenii este, în unele cazuri, „disconfort olfactiv”, şi nu poluare.
„Este util de înţeles că "mirosul" şi "poluarea aerului" sunt două noţiuni distincte, cu consecinţe diferite şi cu mecanisme de reacţie instituţională separate. Mirosurile sunt percepute la concentraţii extrem de reduse, putând proveni din activităţi industriale, din procese naturale sau din surse difuze greu de cuantificat. În schimb, poluarea aerului înseamnă prezenţa unor poluanţi în concentraţii peste limitele stabilite prin lege, (măsurată prin indicatori precum PM10, PM2.5, benzen, NO₂, SO₂).
Cu toate acestea, legea recunoaşte disconfortul olfactiv ca un potenţial risc pentru sănătate şi calitatea vieţii şi stabileşte că evaluarea impactului asupra sănătăţii populaţiei cade în responsabilitatea autorităţilor de sănătate publică (Articolul 64 din OUG 195/2005). Efectele asupra sănătăţii apar de multe ori înainte ca poluanţii să depăşească limitele stabilite prin legislaţie. De aceea, o interpretare integrată este necesară: monitorizarea poluanţilor trebuie corelată cu monitorizarea efectelor asupra populaţiei, iar acest lucru trebuie făcut în colaborare strânsă cu autorităţile de sănătate publică", se arată în postarea Gărzii de Mediu.
Pe de altă parte, prefectul de Prahova, Daniel Nicodim, afirmă că nu e nevoie ca autorităţile să vină cu „explicaţii ştiinţifice în momentul în care nu poţi deschide geamul în Ploieşti, dimineaţa, să aeriseşti, pentru că de afară vine un miros îngrozitor".
Ce scuze invocă Garda de Mediu
În cursul zilei de miercuri, primarul oraşului a prezentat date care arată că, din februarie şi până în prezent, la Ploieşti s-au înregistrat sute de cazuri de depăşiri ale valorilor maxime admise pentru diverşi poluanţi, inclusiv hidrogen sulfurat şi benzen.
„Am spus domnului comisar general că nivelul de încredere al cetăţenilor municipiului Ploieşti şi al meu personal în Garda de Mediu Prahova este zero şi va rămâne zero până la proba contrarie. Din punctul meu de vedere, Garda de Mediu Prahova şi-a îndeplinit cel puţin nesatisfăcător atribuţiile pe care le are", a spus Mihai Poliţeanu, primarul orașului Ploiești.
Potrivit prefectului din Prahova, de fiecare dată când este nevoie de controale la Ploieşti, Garda de Mediu invocă numărul mic de comisari angajaţi în acest județ.
„Garda de Mediu Prahova are aproximativ zece comisari, iar de fiecare dată când apar situaţii se invocă numărul insuficient al acestora, domnul comisar general a venit cu vestea că de la anul va fi suplimentat acest număr pentru judeţul Prahova, cel mai complex judeţ din această perspectivă, a poluării", a subliniat prefectul de Prahova.
