În anul 2023, la Cluj-Napoca au început lucrările de construcție a sediului Institutului de Cercetare în Inteligența Artificială. Cu toate că de la distanță pare a fi o construcție obișnuită, proiectul este unul inovator. Astfel, la finalul lucrărilor, noul imobil va „îmbrățișa” o clădire aflată în proximitate, care are o vechime de peste 100 de ani.
În urmă cu doi ani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a demarat un proiect extrem de ambițios. Este vorba despre construirea unei clădiri care va fi sediul Institutului de Cercetare în Inteligență Artificială.
Clădirea dedicată laboratoarelor de cercetare în inteligență artificială va fi amplasată în campusul Universității Tehnice din Cluj-Napoca și va acoperi o suprafață de 2.028 de metri pătrați. Acest edificiu, cu o suprafață totală de 13.850 de metri pătrați va găzdui 30 de laboratoare, 15 săli suport, săli de conferințe și spații colaborative, toate fiind dotate cu cele mai avansate facilități de cercetare, echipamente de înaltă performanță și infrastructură IT de ultimă generație. Pentru realizarea acestui proiect ambițios se vor cheltui 20 milioane euro, bani din bugetul Universității Tehnice din Cluj.
Inovația urbanistică din Cluj-Napoca face clădirile să se „îmbrățișeze”
Noua clădire care va găzdui cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale are un detaliu care o scoate din anonimat. Mai exact, pentru a proteja un vechi imobil din curte, cel nou a fost „îndoit" tridimensional încă de la proiectare. Astfel, clădirea deja existentă, care are peste un secol vechime, va fi „îmbrăţişată" de noua construcție. Chiar dacă nu este monument istoric, Universitatea Tehnica a vrut să o păstreze, astfel că s-a ales această inovație urbanistică.
„Clădirea are o valoare istorică şi o însemnătate aparte pentru noi şi de aceea am ales să o păstrăm. Mai mult decât atât, nu ne-am dorit ca noul să distrugă vechiul, ci am căutat o modalitate prin care cele două să coexiste", a explicat Oana Cifu, purtător de cuvânt Universitatea Tehnică Cluj.
Proiectul nu a fost însă deloc uşor pentru constructori, care nu s-au mai întâlnit cu o astfel de situație.
„Nu am mai întâlnit astfel de situaţie. Şi peretele cortină, fiind curbat pe două direcţii reprezintă o provocare mai specială inginerilor şi echipelor de execuţie", a declarat Kadar Gyorgy, manager de proiect.
Specialiștii în arhitectură şi urbanism susțin că astfel de clădiri vor deveni ceva obișnuit și în țara noastră, pentru că ele sunt viitorul.
„Mai nou, procesul de sustenabilitate spune să nu demolezi ceva decât dacă este absolut necesar. E o relaţie între două clădiri care a făcut ca noua clădire, care este destul de austeră, să facă o reverenţă, să îmbrăţişeze clădirea veche şi să stabiliească o relaţie între trecut şi viitor", a explicat Şerban Ţigănaş, decan Facultatea de Arhitectură şi Urbanism.
