Un document original emis în anul 1470, semnat de regele Ungariei, Matei Corvin, a fost identificat recent în arhivele Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
Până la această descoperire, actul era considerat pierdut de peste 130 de ani, fiind menționat în literatura de specialitate, dar fără a exista un exemplar fizic cunoscut.
Descoperirea a fost prezentată public cu ocazia Zilei Internaționale a Arhivelor, marcată pe 11 iunie, în cadrul unei expoziții organizate în sediul instituției.
Potrivit declarațiilor Corneliei Vlașin, șefa Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, găsirea acestui document reprezintă un moment important pentru cercetarea istorică locală și pentru patrimoniul documentar românesc.
„Este o confirmare și o încununare a muncii arhiviștilor, care s-au dedicat recuperării, conservării și punerii în valoare a documentelor medievale păstrate în județ”, a precizat oficialul, citată de publicația Historia.ro.
Conținutul actului: ordin regal în favoarea orașului Bistrița
Documentul redescoperit este o poruncă emisă de Matei Corvin, regele Ungariei și Croației, în anul 1470. Actul este adresat direct voievodului Ardealului și solicită, într-o manieră fermă, respectarea privilegiilor acordate anterior locuitorilor orașului Bistrița.
Conținutul confirmă statutul juridic și economic al acestei comunități săsești din Transilvania, arătând preocuparea coroanei pentru păstrarea drepturilor și a autonomiei locale.
Bistrița, în secolul al XV-lea, era unul dintre cele mai importante orașe din Transilvania, având statut de oraș liber regal și bucurându-se de privilegii comerciale și administrative extinse. Textul documentului atestă, astfel, existența unei relații directe între autoritatea centrală a regelui și elitele urbane locale.
Documentul găsit la Bistrița nu este într-o stare bună
Documentul nu se află într-o stare fizică bună. Conform evaluării specialiștilor, există urme de deteriorare mecanică și intervenții anterioare incorecte, inclusiv folosirea unor benzi adezive moderne care au afectat materialul suport.
De asemenea, sigiliul documentului, important pentru autentificarea actului, se află într-o stare fragilă, necesitând consolidare.
În aceste condiții, conducerea Arhivelor Naționale a decis trimiterea documentului la București, unde va fi restaurat în laboratoarele specializate ale instituției.
După restaurare, documentul va reveni la Bistrița, urmând să fie integrat în fondul de documente medievale și disponibil pentru cercetători. Restaurarea va include curățarea materialului, eliminarea intervențiilor dăunătoare și protejarea sigiliului regal.
Cine a fost Matei Corvin
Matei Corvin (Matthias Corvinus), rege al Ungariei între 1458 și 1490, a fost una dintre cele mai importante figuri ale Europei Centrale în secolul al XV-lea.
Fiul lui Iancu de Hunedoara, el a fost recunoscut atât pentru reformele sale militare și administrative, cât și pentru sprijinul acordat culturii și învățământului.
Sub conducerea sa, Ungaria a cunoscut o perioadă de consolidare și modernizare. Regele a menținut o relație complexă cu nobilimea maghiară, dar a sprijinit și orașele săsești din Transilvania, precum Bistrița, Sibiu și Brașov, oferindu-le privilegii în schimbul loialității față de coroană.
Porunca emisă în 1470 și adresată voievodului Ardealului reflectă exact această politică: autoritatea centrală recunoaște autonomia locală, dar cere loialitate și ordine.
Cât de important este documentul semnat de Matei Corvin la Bistrița?
Găsirea acestui document deschide o nouă perspectivă asupra arhivelor locale din Bistrița și contribuie la înțelegerea mecanismelor de guvernare din Transilvania medievală.
Istoricii care analizează relațiile dintre Coroana maghiară și comunitățile săsești vor putea folosi acest document ca sursă primară valoroasă.
În plus, actul oferă informații despre formula diplomatică a documentelor regale emise de cancelaria lui Matei Corvin, limbajul utilizat în corespondența oficială, precum și despre tipul de relații formale dintre regele Ungariei și administrația voievodală din Transilvania.
Documentul este de interes nu doar pentru istoria regiunii, ci și pentru cercetătorii interesați de dreptul medieval și de organizarea politică a Europei Centrale.
Documentul urmează să fie restaurat și introdus în circuitul digital
După restaurarea completă la București, documentul va fi reintegrat în colecția Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.
În paralel, autoritățile arhivistice au anunțat că vor demara procesul de digitalizare a actului, astfel încât acesta să poată fi consultat și de publicul larg, prin platforma oficială a Arhivelor Naționale.
Acest demers va permite accesul cercetătorilor, profesorilor și elevilor la un document de patrimoniu cu valoare unică. Publicarea unei ediții facsimilate și traducerea conținutului ar putea reprezenta următorul pas pentru valorificarea academică a materialului.
