În România, cărțile de identitate nu se pot elibera fără ca titularul să figureze cu un anumit domiciliu în țară. O o reală problemă, în special pentru românii din diaspora. În 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a obligat România să elibereze un astfel de act.
Însă, într-un răspuns pentru HotNews, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor transmite că, în prezent, nu are cadrul legal pentru a emite actele.
Românii nu pot obține cartea de identitate în absența unui domiciliu în țară
Hotărârea instanței europene a venit după ce Corneliu-Liviu Popescu, un avocat român stabilit în Franța, a dat în judecată statul român pentru a obține un buletin fără domiciliu. Astfel, în urma deciziei, în mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a obligat Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor să îi elibereze un act de identitate în care, la secțiunea „domiciliu”, să fie scris „Fără domiciliu în România”.
Obținerea unui astfel de act de identitate, fără a da statul în judecată, nu este posibilă în prezent. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a informat că introducerea cărților de identitate fără domiciliu poate fi făcută doar atunci când vor fi implementate cărțile de identitate cu cip, aflate în prezent în faza de testare.
„Concluzia instituției noastre potrivit căreia mecanismul vizat de hotărârea CJUE pronunţată în cauza C-491/21 din 22 februarie 2024 poate fi pus în aplicare numai în situația eliberării cărții electronice de identitate, a avut ca fundament considerentele deciziei pronunțate de instanța de contencios european care au avut în vedere exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi Regulamentul (UE)”, a transmis instituția.
Chestionată cum explică faptul că a emis o carte de identitate fără domiciliu, în cazul românului din Franța care și-a câștigat acest drept în instanță, Evidența Persoanelor admite că s-a făcut „pentru punerea în aplicare a unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar civil în care Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a avut calitatea de intimat-pârât”.
„În acest context, precizăm faptul că decizia civilă în discuție este una punctuală şi produce efecte între părțile litigante”, a mai precizat instituția.
Poate amâna statul aplicarea deciziei CJUE?
Așadar, singura opțiune a românilor care au nevoie să obțină astfel de documente, înainte de implementarea cărților electronice cu cip, rămâne acțiunea în judecată, potrivit Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki.
„Se poate afirma ca o hotărâre preliminară CJUE se aplică nu doar în cauza în care a fost dată, ci și în orice altă cauză în care se ridică o problemă similară.
Dacă statul (MAI) nu vrea, soluția este ca persoana să se adreseze instanței, cum a făcut și domnul Liviu Popescu, iar în cadrul procesului să invoce hotărârea CJUE din cazul lui. Nu e nevoie să se adreseze din nou CJUE”, transmite APADOR-CH, într-un răspuns pentru sursa citată.
De menționat că actuala formă a cărții de identitate eliberate de stat nu include semnătura titularului. Un aspect care ridică probleme celor care s-au stabilit în afara granițelor, întrucât autoritățile celorlalte state nu îl recunosc, susține Florin Pîcă, un român stabilit în Germania care s-a confruntat cu aceeași problemă ca avocatul stabilit în Franța, obținerea unui buletin fără adresă de domiciliu menționată.
„La Autoritatea Federală de Transport, asta este o problemă de care eu mă lovesc zilnic, faptul că buletinul nu are semnătură îngreunează tot, iar românul trebuie să meargă la alte autorități care să certifice semnătura și identitatea persoanei. Cu pașaportul, în schimb, se rezolvă, că pe pașaport există semnătură, dar mulți nu au nici acel pașaport.”, a povestit Florin Pîcă.
Pe 7 februarie, mai mulți parlamentari USR au propus o lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor.
