Această măsură va trebui adopta cât mai rapid, în anul 2024, însă Guvernul spune că anul acesta nu va fi posibil. O astfel de măsură are scopul de a a crește încasările la buget
„Negociem să scădem eșalonat pragul la microîntreprinderi, dar nu de anul acesta. Comisia Europeană a cerut 50.000, încercăm să negociem să fie pragul mai mare”, au declarat surse guvernamentale, joi, pentru sursa citată.
România riscă să piardă a treia tranșă din fondurile UE
La o conferință de presă care a avut loc miercuri, reprezentanții CE au cerut ca guvernul să scadă pragul la microîntreprinderi pentru a continua să primească banii din PNRR.
Adrian Câciu, ministrul Fondurilor UE, susține totuși că un jalon este cel privind pragul pentru microîntreprinderi, pe care Guvernul îl consideră îndeplinit
„Guvernul României conduce România”. a spus acesta
„Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Rformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat.”, a declarat Câciu.
Citește și: Fabrica de 400 de milioane de euro din România va fi construită cu sprijinul UE. Marcel Ciolacu a dezvăluit detaliile investiției
Cele 2,7 milioane din fondurile UE care revin României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar fi fost blocate de Comisia Europeană.
Cererea de plată numărul 3, care avea termen 16 martie 2024 pentru a fi aprobată de Comisia Europeană, ar fi blocată pe fondul unor reforme neîndeplinite satisfăcător de Guvern, printre care:
- reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis),
- plafonul de 500.000 de euro la cifra de afaceri a firmelor pentru a se încadra la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de 3% (în trecut Comisia Europeană și FMI au criticat astfel de excepții fiscale și facilități acordate microîntreprinderilor),
- numirile la vârful companiilor de stat din energie,
- numirea noilor șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează întreprinderile de stat, notează economedia.ro
