Vineri, 30 mai 2025, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a dezvăluit cât cheltuie anual statul român pentru sporurile, bonusurile și primele acordate angajaților din sistemul bugetar. Suma uriașă nu include însă indemnizația și norma de hrană. În plus, ministrul susține că trebuie luată fiecare categorie de funcționari publici şi analizate beneficiile acestora.
Marcel Boloș, actualul ministrul a Investițiilor și Proiectelor Europene, a dezvăluit, într-o conferință de presă, că statul român raportează anual nu mai puțin de 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal. Din această sumă, 13,7 miliarde de lei sunt plătiți pentru sporuri, bonusuri și prime acordate unor categorii de angajați din sistemul bugetar.
Marcel Boloș a dezvăluit câți bani dă statul român anual pentru beneficiile bugetarilor
Marcel Boloș a explicat că această sumă nu include însă plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii bugetari. Totuși, ministrul susține că nu știe care este suma totală care include și aceste beneficii.
„13,7 miliarde de lei. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal.
Aici nu aș putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem așa, drepturi care se adaugă celor salariale și care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”, a declarat Marcel Boloş.
Care sunt soluțiile ministrului
Potrivit lui Marcel Boloș, ar trebui luată fiecare categorie de funcționari publici și analizate beneficiile pe care aceștia le primesc.În opinia ministrul aceasta ar putea fi o soluție viabilă pentru reducerea cheltuielilor bugetare nesustenabile.
„Nu cred în această tranșare a problemei sporurilor, așa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiții vătămătoare, fără discuție, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public.
Să facem distincția între problema sustenabilității cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca și la recalcularea pensiilor.
Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei și după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este și raționamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reașezăm sistemul de salarizare. Eu știu că la această reașezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reașezarea sistemului de salarizare unic și după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influențată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a explicat ministrul.
