Un colț al țării de care prea puțini știu și care nu se bucură de popularitatea pe care o merită, paradisul iernatic al României este cu adevărat un loc desprins parcă dintr-un basm. Peisajele publicate recent din uriașul parc natural - cel mai mare din România - îți taie răsuflarea.
Iarna s-a instalat deja în unele regiuni ale țării. Stratul generos de zăpadă depus a creat peisaje de vis, scoase din basme. Cel mai bun exemplu ni-l oferă fotografiile publicate recent de cei de la Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.
În postarea ce a strâns câteva sute de reacții, putem admira tabloul autentic de iarnă din Parcul Natural Munții Maramureșului.
Te-ar putea interesa și: Parcul din Capitală care se va transforma din temelii, grație unei investiții de 100 de milioane de lei. Spațiul de recreere urmează să devină o mare atracție pentru locuitori și turiști
Peisaj de basm în cel mai mare parc natural din România
Cu o suprafață de 133.621 hectare, din care peste 90 de mii de hectare sunt păduri, este o arie naturală protejată destinată conservării peisajului şi tradiţiilor locale, protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.
Este, de fapt, și cel mai mare parc natural din România.
„Parcul Natural Muntii Maramuresului, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, este situat în nordul țări și are o suprafață de 133.621 hectare, din care peste 90 de mii de hectare sunt păduri.
Fauna din parc este una bogată, aici fiind întâlnite specii precum ursul, râsul, vidra sau lupul, precum și mai multe specii de lilieci”, au precizat cei de la Romsilva.
În anul 2005, Munţii Maramureşului au fost declaraţi arie protejată de interes naţional în categoria parcuri naturale.
Câteva dintre motivele ce au dus la includerea zonei în această categorie au fost, potrivit informațiilor publicate chiar pe site-ul oficial al Parcului Natural Munții Maramureșului:
prezenţa ultimei populații naturale de lostriță din țara noastră ca endemit al bazinului Dunărean,
prezența florei şi faunei emblematice pentru Carpaţi în cadrul unor ecosisteme stabile,
existenţa habitatelor naturale pe întinderi mari precum și un mod de viaţă tradiţional, direct dependent de resursele naturale şi încă păstrat într-o măsură semnificativă.
Te-ar putea interesa și: Ecocidul din București despre care nimeni nu vorbește. Sute de copaci care se aflau în parcul IOR au fost tăiați, iar societatea civilă face apel la autorități
