Piața muncii din România trece prin poate cea mai ciudată situație din ultimele secole. După 3 sau 4 ani de licență și încă 2 de masterat, tinerii sunt convinși să vor avea un loc de muncă într-un domeniu anume. Când își termină studiile și ajung să aplice la diferite posturi, au un real șoc: primesc refuzuri pe bandă. Există și o explicație pentru acest fenomen.
Luna trecută, de exemplu, au fost puse spre ocupare peste 20.000 de posturi în retail, servicii, industria alimentară, turism şi HoReCa sau arts & entertainment. Aici, nu îți cere nimeni studii superioare. Marea problemă este că nu doar aici, ci și în multe alte domenii, facultatea a devenit complet irelevantă. Angajatorii nu mai sunt interesați de ce ai învățat, ci ce știi să faci. Bineînțeles, încă avem și profesii unde ai nevoie de studii, dar mult mai puține.
„Nu contează studiile în recrutare, am zis-o de mai multe ori. Din păcate, studiile sunt irelevante pentru majoritatea joburilor. Nu putem să le excludem în cazul nu ştiu piloţilor, doctorilor, inginerilor, dar în restul domeniilor nu contează. Poţi să fii programator şi să te angajezi vânzători, poţi să fii inginer şi să te angajezi pe marketing, nu au nicio relevanţă. Compania la care te angajezi nici măcar nu te întreabă de diploma pe care o ai“ a spus Bogdan Badea, CEO eJobs, conform ZF.
De ce am ajuns în această situație pe piața muncii din România. Unde greșesc școlile, respectiv angajatorii
România este pe primul lor la nivel de UE privind prăpastia dintre ce faci în facultate și ce se cere pe piața muncii. Materia este învechită, multe cursuri sunt teoretice, nu practice. Astfel, te angajezi mai rapid dacă ai 12 clase, dar experiență decât licență, master și doctorat, dar nu ai mai muncit.
„Presiunea pentru a avea o facultate vine din mentalitate, pâna la urmă e o mândrie pentru părinţi ca acel copil să aibă o facultate şi o diplomă. De multe ori facultatea nu se potriveşte cu personalitatea copilului respectiv. Avem studii pe Eurostat care spun că România e pe ultimul loc în privinţa celor care se încadrează pe job fix pe facultatea pe care au terminat-o, pentru că nu există consiliere profesională sau înainte de liceu când ar trebui ca cineva să ne ajute să alegem o carieră” a adăuagt Bogdan Badea.
Unde greșesc școlile? Nu mai actualizează constant materia, în așa fel încât să mai fie relevantă. Unde greșesc și angajatorii? Nu spun clar ce se mai caută în piață. Dacă ar exista comunicare între universități și companii, nu am mai ajunge în această situație extrem de inconfortabilă pentru tineri.
