Paradoxul românesc pe care niciun european nu și-l poate explica parcă este mai evident ca oricând. Datele ce descriu situația de la noi din țară sunt total diferite față de cele valabile în restul statelor UE.
Locuințele din România au prețuri nejustificat de mari, salariile sunt printre cele mai mici, dar, cu toate astea, avem cei mai mulți proprietari.
Suntem codașii Europei în multe domenii, dar nu când vine vorba despre piața imobiliară. În prima parte a anului 2024, prețurile locuințelor au explodat în România, crescând cu 5,5% și depășind media înregistrată în restul statelor membre ale Uniunii Europene.
„Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România. Această dinamică se situează peste media Uniunii Europene şi a zonei euro, dar observăm o evoluţie cumva mai puţin pronunţată comparativ cu economiile similare din regiune”, a dezvăluit Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).
În cazul locuințelor din România, prețul mediu a ajuns acum la o valoare de 1.500 de euro metrul pătrat, fiind ceva mai ridicat în București - 1.700 de euro metrul pătrat. Sume mici, în comparație cu alte capitale europene, precum Paris, unde metrul pătrat sare peste 14.000 de euro.
Te-ar putea interesa și: Milioane de locuințe din România, atinse de fenomenul „singur în casă”. Ce se întâmplă la nivel național e un semnal de alarmă pentru guvernanți
Locuințele din țara noastră sunt tot mai scumpe, dar românii rămân premianții UE la un anumit capitol
Avansul neașteptat înregistrat în țara noastră poate fi efectul cumulării mai multor factori. Cererea este tot mai mare, volumul construcțiilor s-a diminuat cu 13%, costurile de construcție au crescut.
Românii vor să fie proprietari. Rata deținerii a locuinței în România este cea mai mare din Uniunea Europeană. La nivel UE, 69% din populație are în proprietate o locuință. La noi în țară, procentul este de 96%.
Specialistul a punctat, în timpul unui eveniment organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti, de la Palatul Parlamentului, că există un interes tot mai mare cu privire la „imobilele verzi”.
„Vedem un nivel de conştientizare în creştere la nivelul populaţiei, perspectiva implicaţiilor schimbărilor climatice şi a orientării către astfel de imobile verzi, cam 19% din creditele acordate în prima jumătate a anului având această destinaţie climatică. Iar din perspectiva volumului de împrumuturi cu destinaţie verde cam un ritm de creştere ar fi undeva la 62%.
Totuşi, avem încă o pondere destul de redusă a acestor tipuri de finanţări în total stoc de împrumuturi, undeva la 8%. Şi tot din această perspectivă sectorul bancar este pregătit, are capacitatea, atât din perspectiva lichidităţii cât şi a solvabilităţii să susţină în continuare dezvoltare a intermedierii financiare, inclusiv din perspectiva aceasta a tranziţiei verde", a subliniat Florin Dragu.
Te-ar putea interesa și: Penthouse-ul briliant vândut de One United Properties cu 8 milioane de euro. Locuința beneficiază și de propria piscină
