Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a dat o lovitură puternică criminalității financiare din România, inculpând cinci persoane implicate într-o schemă frauduloasă care a produs un prejudiciu de 9,5 milioane de lei. Infracțiunile au fost comise în perioada 2017-2022, în București, dar abia ac ancheta a ajuns în faza acuzării. Cazul este unul dintre cele mai semnificative instrumentate de Parchetul European în țara noastră și arată că lupta împotriva corupției și a fraudei continuă, indiferent de cât timp a trecut de la săvârșirea faptelor.
Cum funcționa schema frauduloasă
Potrivit anchetatorilor, grupul infracțional se ocupa cu obținerea ilegală de fonduri europene și naționale destinate unor proiecte fictive de infrastructură și servicii publice. Membrii grupului înființau firme fantomă, depuneau documente false și obțineau finanțări pe care le transferau apoi în conturi personale sau ale apropiaților. Banii erau apoi spălați prin mai multe tranzacții succesive, unele ajungând și în străinătate. Prejudiciul de 9,5 milioane de lei reprezintă fonduri care ar fi trebuit să ajungă la comunități locale pentru dezvoltare și proiecte europene.
Cine sunt cei cinci inculpați
Parchetul European nu a făcut publice numele inculpaților în această fază a procesului, dar a precizat că este vorba despre foști funcționari publici, administratori de societăți comerciale și persoane cu rol de intermediari. Unii dintre ei ocupau poziții cheie în instituții care aveau atribuții de autorizare și control al proiectelor finanțate din fonduri publice. ROLUL lor nu a fost doar cel de beneficiari, ci și de facilitatori care ajutau la întocmirea dosarelor și la obținerea avizelor necesare. Complicitatea dintre mediul de afaceri și cel birocratic a fost elementul care a făcut posibilă fraudarea pe o perioadă atât de lungă.
De ce a durat atât ancheta
Infracțiunile s-au petrecut între 2017 și 2022, dar descoperirea lor și strângerea probelor au necesitat ani de zile. Parchetul European a preluat cazul după înființarea instituției și a trebuit să centralizeze dovezi de la mai multe autorități românești, inclusiv de la DNA, de la instituții ale Uniunii Europene și de la autorități din alte state unde banii fuseseră transferați. Ancheta a implicat percheziții, ridicări de documente, interceptări și colaborări cu serviciile de informații financiare. Complexitatea traseelor banilor și numărul mare de persoane implicate au făcut ca instrumentarea cazului să fie deosebit de laborioasă.
Recuperarea prejudiciului și pedepsele riscate
Pe lângă acuzațiile penale, Parchetul European a solicitat măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului. Bunurile inculpaților, inclusiv conturi bancare, imobile și autovehicule, au fost puse sub sechestru. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei cinci riscă pedepse cu închisoarea de până la cincisprezece ani, conform legislației europene și naționale. De asemenea, vor fi obligați să restituie banii furați, plus dobânzile și penalitățile aferente. Cazul trimite un semnal clar că frauda cu fonduri europene nu rămâne nepedepsită, indiferent de cât timp trece.
Mesajul transmis de Parchetul European
Ancheta a fost posibilă și datorită colaborării strânse între autoritățile române și structurile de sprijin ale Parchetului European de la Bruxelles. Expertiza tehnică și accesul la bazele de date financiare transfrontaliere au fost decisive în identificarea traseului banilor. Acest caz arată că instrumentarea infracțiunilor economice complexe necesită resurse specializate și o cooperare fără precedent între statele membre.
Laura Codruța Kovesi a declarat în mai multe rânduri că Parchetul European va urmări cu prioritate fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene. Acest caz demonstrează că instituția funcționează și că rezultatele încep să apară. Pentru România, succesul anchetei este o dovadă că, atunci când există voință politică și instituții independente, banii publici pot fi protejați. Totodată, cazul arată că reforma justiției și consolidarea capacității de investigare rămân esențiale pentru integrarea europeană și pentru încrederea investitorilor.
Surse: ProTV, HotNews, Digi24
