Modificarea Codului de procedură penală prin care se reglementează confiscarea datelor şi a dispozitivelor de stocare a datelor propusă de Ministerul Justiției austriac i-a atras atenția șefei Parchetului European (EPPO).
Laura Codruța Kovesi, cu ochii pe Austria
Cu doar două săptămâni în urmă, pe 14 iunie 2024, Ministerul Justiției din Viena a propus o modificare ce a stârnit îngrijorare în Parchetul condus Laura Codruța Kovesi.
Șefa EPPO a trasmis, printr-un comunicat, că noile dispoziții sunt analizate pentru a vedea dacă unele dintre propunerile austriecilor nu ar putea să intre în contradicție cu Regulamentul EPPO, ducând astfel a situații cu efecte negative supra „independenţei, eficienţei şi oportunităţii investigaţiilor EPPO în Austria, precum şi asupra investigaţiilor transfrontaliere care implică Austria”.
Te-ar putea interesa și: Parchetul Laurei Codruța Kovesi intră în forță în România. Cazul vizat de forul condus de româncă este legat de tramvaiele cumpărate de Primăria Capitalei
Autoritățile de la Viena, în atenția EPPO
Conform prevederilor din regulamentul acestui parchet independent al Uniunii Europene, procurorii delegați trebuie să poată desfășura ei înşişi măsuri de investigare sau să dea instrucţiuni autorităţilor naţionale competente. Dacă modificarea propusă în Austria cu privire la confiscarea şi analiza datelor şi a dispozitivelor de stocare a datelor se aplică, iar acestea devin prerogative ale poliției, acest lucru nu va ma fi posibil.
„Procurorul-şef european ar dori să sublinieze încă o dată că, întrucât criminalitatea financiară gravă este transnaţională prin natura sa, activitatea procurorilor delegaţi europeni în Austria nu se limitează la cazurile pe care le aduc în faţa instanţelor din Austria.
Activitatea lor este de o importanţă crucială pentru multe investigaţii conduse de EPPO din alte state membre”, se subliniază în comunicat.
Tot în comunicatul transmis de instituția în fruntea căreia se află Kovesi se precizează că, potrivit regulamentului EPPO, Austria trebuie să se asigure că, în cazul unor infracțiuni pentru care pedeapsa maximă aplicabilă de lege este de cel puțin patru ani de închisoare, procurorii europeni „pot dispune ei înşişi percheziţii ale sistemelor informatice, precum şi să obţină prezentarea datelor informatice stocate în original sau în altă formă specificată sau să solicite aceste măsuri de investigare din partea instanţei”.
Te-ar putea interesa și: Salariul Laurei Codruța Kovesi este mai mare decât al lui Klaus Iohannis! Victor Ponta a spus ce sumă primește un procuror DNA
