Psihologii îi avertizează pe părinţi că trebuie să se implice mai mult şi să verifice mai drastic modul în care copiii şi tinerii își petrec timpul pe rețelele de socializare. Dintr-un mediu destinat divertismentului, interacțiunea virtuală se poate transforma în cea foarte toxic.
Micuţii din ţara noastră au ajuns să utilizeze Social Media încă de la 5 ani. Uneori, şi de la vârste mai fragede decât atât.
Copiii "stau" şi 6 ore pe zi pe net
Coform unui studiu al organizației "Salvați Copiii România", aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital. Sondajul mai arată că 2% dintre părinți afirmă ca fiul / fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook și 17% Snapchat.
"Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile 'perfecte' ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați", au tras experţii un semnal de alarmă.
Micuţii care se simt abuzaţi mediul online ajung la terapeut. Aceşti copii spun că s-au confruntat cu stări de anxietate și au avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional.
"Pe rețelele de socializare, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup.
Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofesive, promovând și cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare", conform unui comunicat.
Părinţii români sunt conştienţi că ai lor copii ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.
Fake news bazat pe empatie
Experţii cibernetici avertizează că rețelele sociale au fost invadate cu imagini obținute cu inteligența artificială care apelează la emoția utilizatorilor.
Postările incriminate sunt însoțite de regulă de texte în care se vorbește despre copii care duc dorul părinților, oameni singuri și triști, sate părăsite, bătrâni uitați de familii sau dorul de țară al celor plecați în străinătate. Scenele nu sunt însă legate de personaje reale.
„Pot propaga anumite știri false sau pot propaga dezinformare și, cine știe, poate chiar ajung să fie folosite în perioada campaniei electorale pentru a promova anumite tipuri de mesaje. De ce? Pentru că deja au formată o audiență bogată", a afirmat un specialist de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică.
