Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care interzice vânzarea acțiunilor deținute de stat la companiile strategice până la data de 31 decembrie 2027. Decizia parlamentarilor vine în contextul unor dezbateri aprinse privind strategia de privatizare și necesitatea păstrării controlului asupra unor sectoare cheie ale economiei naționale.
Prevederile legii adoptate de Parlament
Actul normativ adoptat prevede suspendarea oricăror operațiuni de vânzare a pachetelor de acțiuni deținute de stat la societăți comerciale cu capital majoritar sau integral de stat. Măsura se aplică companiilor din sectoare strategice precum energie, transporturi, sănătate, apărare și alte domenii considerate vitale pentru securitatea națională.
Interdicția vizează atât vânzările directe către investitori privați, cât și operațiunile complexe de tipul ofertelor publice inițiale secundare care ar duce la diluarea controlului deținut de stat. Legea stabilește un moratoriu clar până la finalul anului 2027.
Contextul politic și economic al deciziei
Adoptarea acestei legi vine într-un context marcat de discuții intense privind strategia de privatizare a companiilor de stat. Mai multe guverne au anunțat în ultimii ani intenții de a reduce participațiile statului în anumite companii pentru a atrage capital privat.
Criticii privatizărilor susțin că vânzarea activelor strategice ar putea compromite securitatea națională și ar reduce capacitatea statului de a interveni în situații de criză. Pe de altă parte, susținătorii deschiderii capitalului privat argumentează că managementul politic al companiilor de stat duce adesea la ineficiență.
Impactul asupra companiilor vizate
Măsura are implicații directe pentru mai multe companii mari aflate în portofoliul statului, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Romgaz, Poșta Română și multe altele. Aceste companii reprezintă active strategice cu o valoare de piață cumulată de zeci de miliarde de lei.
Pentru investitorii instituționali și fondurile de pensii care dețin acțiuni minoritare la aceste companii, legea oferă stabilitate în privința structurii acționariatului, dar limitează posibilitatea unor oferte publice secundare care ar fi putut crește lichiditatea.
Reacții și controverse
Adoptarea legii a stârnit reacții diverse în mediul politic și economic. Susținătorii măsurii o consideră o necesitate pentru protejarea patrimoniului național și pentru evitarea unor privatizări pripite care ar fi putut subevalua activele strategice.
Reprezentanții mediului de afaceri străin au exprimat îngrijorare că această lege ar putea descuraja investițiile directe și ar transmite un semnal negativ despre deschiderea României către capitalul privat.
Surse: Camera Deputaților, Agerpres, HotNews, Ziarul Financiar
