Partidele politice din Groenlanda au transmis vineri un mesaj comun de unitate, ca reacție la declarațiile recente ale președintelui Statelor Unite, Donald Trump, care a reluat ideea aducerii Groenlandei sub control american.
Poziția a fost exprimată într-o declarație semnată de toate cele cinci formațiuni reprezentate în parlamentul local, Inatsisartut, potrivit agențiilor DPA și AFP.
„Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi”, se arată în documentul comun, care subliniază consensul politic rar întâlnit în jurul statutului și viitorului teritoriului semiautonom aflat în componența Danemarcei.
Mesaj ferm către Washington privind autodeterminarea
În aceeași declarație, partidele din Groenlanda cer Statelor Unite să pună capăt ceea ce ele numesc „desconsiderarea țării” lor. Liderii politici locali afirmă explicit că „viitorul Groenlandei trebuie să fie decis de poporul groenlandez”, respingând orice discuție despre transferul de suveranitate sau achiziționarea insulei de către o altă putere.
Reacția a venit la scurt timp după ce Donald Trump și-a reiterat public interesul pentru Groenlanda, într-o intervenție adresată jurnaliștilor la un eveniment organizat la Casa Albă.
Trump invocă Rusia și China ca argument strategic
În declarațiile sale, președintele american a afirmat că Washingtonul va face „ceva” în privința Groenlandei, motivând această intenție prin riscuri geopolitice. „Pentru că dacă noi nu facem ceva, Rusia sau China vor prelua Groenlanda și nu vrem să avem Rusia sau China ca vecin”, a spus liderul de la Casa Albă.
Donald Trump a repetat că dorește să aducă Groenlanda sub controlul Statelor Unite, invocând importanța strategică a insulei în Arctica și prezența tot mai vizibilă a navelor ruse și chineze în regiune. Aceste afirmații au reaprins tensiunile diplomatice legate de statutul teritoriului.
Reacția dură a guvernului danez
Pretențiile formulate de președintele american au fost respinse ferm de guvernul de la Copenhaga. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că un eventual atac al Statelor Unite asupra Groenlandei ar avea consecințe majore asupra alianței transatlantice.
Potrivit poziției exprimate anterior de șefa executivului danez, o astfel de acțiune ar conduce la sfârșitul NATO, subminând principiile fundamentale ale alianței și relațiile dintre statele membre.
Casa Albă confirmă discuții privind cumpărarea Groenlandei
Tensiunile au fost amplificate de declarațiile purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a afirmat miercuri că președintele american analizează „activ” posibilitatea ca Statele Unite să cumpere Groenlanda.
„Cumpărarea insulei este un lucru despre care președintele și echipa sa de securitate națională discută activ”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferință de presă, confirmând că subiectul este tratat la cel mai înalt nivel al administrației americane.
Statutul Groenlandei și importanța sa strategică
Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei de peste 600 de ani și beneficiază în prezent de un statut de teritoriu semiautonom. Insula, cea mai mare din lume, are o populație de aproximativ 56.000 de locuitori și o economie puternic dependentă de pescuit.
Bugetul local este susținut semnificativ de guvernul danez, care alocă anual aproximativ un miliard de dolari, echivalentul a aproape jumătate din bugetul Groenlandei. În același timp, teritoriul dispune de resurse naturale importante, inclusiv petrol și gaze naturale, ceea ce îi sporește relevanța economică și strategică în contextul competiției geopolitice din Arctica.
