Industria jocurilor de noroc din România, alături de fotbalul românesc, se confruntă cu provocări majore în contextul propunerilor legislative de interzicere a publicității la pariuri. Aceasta nu este o problemă locală, ci una globală, cu state precum Australia, Spania și Bulgaria care deja au implementat măsuri similare, iar efectele sunt atent urmărite.
Australia este una dintre țările care investighează în profunzime relația dintre publicitatea la jocurile de noroc și impactul acesteia asupra societății. Acolo, problema publicității la pariuri a fost adusă în prim-plan de către inițiatorii legilor care doresc să limiteze accesul tinerilor la aceste practici.
„Industria pariurilor este una care a venit în epoca modernă cu unele dintre cele mai dăunătoare inovații care afectează sănătatea publică a unei țări. De pildă, tinerii sub vârsta de 18 ani sunt victime precoce ale pariurilor”, susțin membrii parlamentului australian care propun eliminarea completă a reclamelor la jocurile de noroc.
În România, fotbalul depinde puternic de sponsorizările venite din partea caselor de pariuri. 25% din veniturile cluburilor din SuperLiga provin din publicitate și sponsorizări, iar multe echipe mari au parteneriate cu agenții de pariuri. Printre aceste echipe se numără FCSB, CFR Cluj, Farul Constanța și Rapid București. În acest context, o interzicere a publicității ar putea aduce dificultăți financiare majore cluburilor de fotbal. Din cele 16 echipe din Liga 1, doar două nu au contracte cu companii de jocuri de noroc: Sepsi Sfântu Gheorghe și Gloria Buzău.
Totuși, experiențele internaționale arată că temerile legate de prăbușirea finanțării sportului în urma unor astfel de măsuri nu sunt justificate. În Spania, după implementarea unor restricții stricte asupra publicității la jocuri de noroc, niciuna dintre previziunile negative nu s-a adeverit.
„Posturile TV au spus că vor falimenta fără veniturile din publicitate pentru pariuri și acest lucru nu s-a întâmplat (...) Echipele sportive spaniole au spus că nu vor mai fi competitive dacă ele vor fi singurele cărora nu li se permite să fie sponsorizate [de casele de pariuri], și nici asta nu s-a întâmplat”, a concluzionat autoritatea de reglementare din Spania.
Pe lângă impactul asupra sportului, există și o problemă de sănătate publică legată de expunerea la jocurile de noroc. În România, aproximativ 200.000 de oameni sunt afectați de dependența de jocuri de noroc, iar alte 400.000 de persoane sunt considerate „la risc” de a dezvolta o astfel de problemă. Mai mult, studiile arată că jocurile de noroc sunt puternic asociate cu sărăcia. Publicitatea la aceste jocuri țintește în special categoriile vulnerabile ale populației, care sunt atrase de promisiunile unor câștiguri rapide și consistente. Florian Neagu, director general adjunct al Direcției de Stabilitate din cadrul BNR, afirmă că „pariorii români cheltuie aproximativ 10 miliarde de euro din totalul de 100 de miliarde de euro tranzacționate cu cardul pe internet”. Pentru cei care doresc să exploreze lumea jocurilor de noroc într-un mod relaxat și fără riscuri, variantele precum Sweet Bonanza demo oferă o modalitate sigură de a înțelege mecanismele jocului.
Bulgaria a fost una dintre primele țări din Europa de Est care a adoptat o măsură radicală privind interzicerea completă a publicității la jocurile de noroc. Cu unanimitate de voturi, parlamentul bulgar a adoptat această lege, cu scopul de a combate dependența de jocuri de noroc și de a proteja populația vulnerabilă. Această decizie a fost bine primită de majoritatea societății, care considera că expunerea constantă la publicitatea pentru pariuri accentuează inegalitățile sociale și duce la o creștere a sărăciei în rândul celor mai defavorizați.
În România, dezbaterea asupra interzicerii publicității la jocurile de noroc este în plină desfășurare. În prezent, publicitatea la jocurile de noroc este permisă în intervalul orar 23:00 – 06:00 pe televiziuni, dar poate fi difuzată în timpul transmisiunilor sportive în direct. Acest lucru explică prezența masivă a caselor de pariuri în sportul românesc, dar ridică și întrebări legate de etică și de impactul pe termen lung asupra sănătății publice.
Indiferent de rezultatul acestor dezbateri, e clar că România, la fel ca alte țări, va trebui să găsească un echilibru între finanțarea sportului și protejarea populației de riscurile asociate jocurilor de noroc.
