Pensiile s-a putea înjumătăți în viitorul apropiat ca urmare a faptului că statul nu mai are bani. În deceniul 6, în România s-a înregistrat o creștere exponențială a natalității, determinată de politica demografică a regimului comunist. În acest an, primii „decreței”, încep să iasă la pensie, presiunea pe sistem devenind enormă.
Peste doar 3 ani vor începe să iasă la pensie așa numiții decreței. Deja femeile ies din acest an la pensie, fiind primul val care pune presiune pe sistemul public de pensii. La 1 octombrie 1966, Nicolae Ceaușescu a restricționat avortul și contracepția, actul său normativ fiind menit să crească demografia și implicit forţa de muncă. Acești „decreței” se apropie de vârsta de pensionare. Numărul pensionarilor va crește de la 4, 7 milioane în prezent la peste 6 milioane.
Pensiile intră în incapacitate de plată din 2045
În prezent, economia nu va mai putea susține nici pensia medie curentă, de 2.754 de lei. Specialiștii au făcut o serie de simulări, previziunile fiind alarmante. În acest moment, pensia reprezintă 45% din ultimul salariu mediu.
În anul 2040, statul va mai fi apt să plătească o pensie de numai 30% din ultimul salariu. Așadar, o scădere medie a pensiei de aproximativ 1.000 de lei. În 2075, statul va avea bani să acopere doar 20% din pensie. Situația este critică, dacă ținem cont că coșul minim pentru un trai decent are o valoare de 3.800 de lei.
În prezent, cel mai numeros segment al populației active este cel cu vârsta cuprinsă între 40-55 ani, care urmează să se pensioneze în următorii 10-20 de ani. Însă, banii care le sunt reținuți la Pilonul I de pensii se duc către pensionarii existenți. Așadar, când generația „decrețeilor” va ieși la pensie, aceasta ar trebui plătită din contribuția populației de sub 40 de ani, al cărei efectiv devine tot mai redus.
Cine se va pensiona în 2035 va primi doar o treime din pensie
Rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimul secol, la fel ca și în 2023 și în 2022. Declinul demografic va duce la o pensie prea mică pentru nevoile unei persoane.
Expertul Ion Soltinschi anticipează că un angajat care se va pensiona în anul 2035, care va avea la acel moment un salariu de 7.000 de lei, poate spera la o pensie de circa 2.100 lei. În termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflației din următorii 10-15 ani. În practică, vor reprezenta o rată de înlocuire de aproximativ o treime.
În trimestrul IV al lui 2024, numărul mediu de pensionari a atins cifra de 4,92 milioane, pensia medie fiind de 2.898 lei. Comparativ cu trimestrul III al anului 2023, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 41.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat s-a redus cu 36.000 persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut în trimestrul IV cu 12,2% comparativ cu trimestrul precedent.
Alternative pentru asigurarea unei pensii decente
„Cred că nu ar trebui să ne bazăm pe pensia de la stat și să ne creăm propriul plan de retragere din activitate. Altfel, șansele să ne menținem stilul și nivelul de trai la pensie sunt destul de mici”, mai susține expertul www.MrFinance.ro.
O primă opțiune, în opinia sa, este pensia privată facultativă. Astfel, din veniturile tale, fie că ești angajat la stat, la privat sau efectuezi o activitate independentă, poți depune bani lunar pentru o pensie facultativă. Este vorba despre Pilonul III, administrat privat – spre deosebire de pensia privată obligatorie (Pilonul II), în care suma de cotizare este repartizată automat din CAS, pentru pensia facultativă contribuția este voluntară. Mecanismul de funcționare este similar cu Pilonul II sau cu cel al fondurilor mutuale.
A doua alternativă viabilă sunt investițiile pe cont propriu. Dacă randamentele pensiei facultative (de 6,6%) nu sunt optime, te poți orienta către alte soluții de economisire. Așadar, poți începe să-ți creezi un portofoliu diversificat de investiții la bursă, să investești în fonduri mutuale sau în alte produse în care ai încredere, pentru a căror alegere poți apela la un specialist.
