Viaţa şi-aşa dificilă a românilor ar putea deveni şi mai grea. O spune Fondul Monetar Internațional (FMI). Declinul demografic şi datoria externă a ţării sunt motivele pentru care traiul se va înrăutăţi.
Ţara noastră se îndreaptă spre o perioadă economică marcată de provocări majore.
Economia, foarte vulnerabilă
Specialiştii de la FMI transmit că o serie de vulnerabilități structurale ar putea afecta semnificativ stabilitatea financiară și socială a țării noastre în următorii zece ani.
Datoria publică ar putea ajunge la 75% din PIB. În paralel, veniturile bugetare sunt estimate să rămână la un nivel relativ scăzut, de 32-33% din PIB. Disproporția riscă să limiteze capacitatea Guvernului de a susține cheltuielile esențiale, în special în domeniile sociale și ale infrastructurii.
FMI estimează o inflație medie de 4,6%, cu o posibilă scădere spre 3,1% în 2026. Puterea de cumpărare a românilor rămâne vulnerabilă. De asemenea, tot mai puţini români vor contribui la sistemul clasic de pensii. În următorul deceniu, România ar putea pierde aproximativ un milion de locuitori. Acest declin demografic este agravat de migrația externă și de scăderea natalității, aspecte care reduc forța de muncă activă și pun presiune pe sistemele de pensii și sănătate.
FMI avertizează că pensionarii vor resimți cel mai acut efectele acestor dezechilibre economice și demografice.
Cine primește pensie specială
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunţat că numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns în România la 11.637. Este vorba de o creștere față de aprilie 2024, când se înregistrau 11.471 de astfel de pensii.
Cei mai mulți dintre beneficiari sunt foști judecători și procurori – 5.624 de persoane –, urmați de foștii angajați din personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (2.291).
Cine mai încasează pensie specială:
Foștii piloți civili, cu o pensie medie de peste 12.000 de lei;
Foștii membri ai Curții de Conturi, cu aproximativ 10.000 de lei;
Foștii diplomați, cu aproape 7.000 de lei;
Foștii funcționari parlamentari, cu o pensie de circa 6.000 de lei.
Pilonul II și III, cu profituri evaporate
Tot profitul făcut de Pilonul 2 și 3 de pensii în primele trei luni ale anului s-a spulberat, după tirul 1 al alegerilor prezidenţiale 2025.
Sumele strânse în fondurile cu bani pentru bătrânețe au scăzut cu 5 miliarde de lei, conform calculelor făcute de specialiști. Asta înseamnă o pierdere medie de 600 de lei pentru cei 9 milioane de români, care contribuie la aceste fonduri, a transmis Pro TV.
