Statul român plătește anual peste 1,1 miliarde de lei pentru componenta necontributivă a pensiilor speciale acordate foștilor magistrați, potrivit datelor oficiale ale sistemului public de pensii. În ultimul deceniu, sumele alocate pentru aceste pensii au crescut de aproximativ șase ori, pe fondul majorării numărului de beneficiari și al creșterii cuantumului mediu al pensiilor.
Dezbaterea privind reforma pensiilor speciale revine în atenție în contextul în care Curtea Constituțională a României urmează să analizeze, pe 18 februarie 2026, un proiect legislativ transmis de Guvern. Documentul prevede majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați și reducerea cu 25% a pensiilor speciale.
Potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, pensia specială medie a unui fost magistrat este de 25.443 de lei net. Din această sumă, aproximativ 7.500 de lei provin din contributivitate, restul fiind acoperit din bugetul de stat.
Aproape șase mii de foști magistrați beneficiază de pensii speciale plătite din bugetul public
În prezent, 5.789 de foști magistrați primesc pensii speciale. Statul suportă, în medie, aproximativ 17.000 de lei net lunar pentru fiecare beneficiar, sumă pentru care nu există contribuție directă la sistemul public de pensii.
La nivel anual, componenta necontributivă ajunge la 1.180.956.000 de lei. Dacă se ia în calcul întregul buget destinat pensiilor speciale ale magistraților, suma totală alocată pentru anul 2025 se ridică la 1.767.474.324 de lei.
Datele oficiale arată o creștere constantă în ultimii ani. În 2022, 4.468 de foști magistrați primeau o pensie medie de 20.200 de lei net, iar bugetul total era de 1.083.043.200 de lei. În 2019, erau 3.653 de beneficiari, cu o pensie medie de 17.743 de lei net, iar suma totală plătită ajungea la 777.782.148 de lei. În 2016, 3.204 beneficiari primeau o pensie medie de 9.221 de lei net, iar bugetul total era de 354.529.008 lei.
Evoluția acestor sume reflectă atât creșterea numărului de pensionări din sistemul judiciar, cât și modificările legislative care au influențat modul de calcul al pensiilor speciale.
Pensii speciale sunt acordate și altor categorii profesionale din sistemul public
Pe lângă foștii magistrați, pensii speciale sunt acordate și altor categorii profesionale. Datele oficiale arată că 784 de membri ai corpului diplomatic și consular primesc o pensie medie de 6.975 de lei. De asemenea, 872 de foști parlamentari beneficiază de o pensie medie de 6.225 de lei.
În aviația civilă, 1.337 de beneficiari primesc pensii speciale cu o valoare medie de 13.132 de lei. Alte 2.350 de persoane din personalul auxiliar al instanțelor primesc o pensie medie de 7.071 de lei. În același timp, 667 de membri ai Curții de Conturi încasează o pensie specială medie de 10.202 lei.
Aceste categorii sunt incluse în sistemul pensiilor de serviciu, finanțat parțial din contribuții și parțial din bugetul de stat.
Curtea Constituțională analizează reforma pensiilor magistraților în contextul presiunilor din PNRR
Curtea Constituțională a decis la 11 februarie 2026 să amâne pronunțarea asupra reformei pensiilor magistraților pentru data de 18 februarie. Judecătorii constituționali au motivat decizia prin necesitatea analizării solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Reforma pensiilor speciale reprezintă unul dintre jaloanele importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile române trebuie să demonstreze implementarea unor măsuri de sustenabilitate fiscală pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a atras atenția asupra riscurilor financiare generate de întârzierea reformei.
„Ştiţi vorba aia, „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă”? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de euro şi de ideea de dreptate în România”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, România riscă să piardă 231 de milioane de euro dacă jalonul privind reforma pensiilor magistraților nu este îndeplinit. Oficialul a explicat că suma ar putea fi utilizată pentru investiții publice importante, precum achiziția a 2.000 de ambulanțe noi, construirea a 100 de școli sau realizarea a 50 de kilometri de autostradă.
