România a ratat una dintre cele mai importante ținte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar motivul este deja bine cunoscut: pensiile speciale.
Deși Comisia Europeană a aprobat o parte din finanțare, a subliniat clar că reforma sistemului de pensii de serviciu rămâne un obiectiv neîndeplinit, în ciuda promisiunilor făcute încă din 2021.
O reformă promisă, dar respinsă repetat de Curtea Constituțională
Conform planului trimis Bruxelles-ului, România și-a asumat că va raționaliza sistemul pensiilor speciale, fără a mai introduce noi categorii și cu scopul de a limita aceste venituri la nivelul contribuțiilor realizate în timpul activității profesionale. Inițial, proiectul de lege adoptat de Parlament în vara anului trecut prevedea recalcularea pensiilor aflate deja în plată, impozitarea progresivă a componentei necontributive, cât și schimbarea bazei de calcul în cazul magistraților (media veniturilor, nu doar ultimul salariu).
De asemenea, proiectul mai avea în vedere creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru cei din sistemul judiciar.
Curtea Constituțională a respins însă aceste prevederi, considerând că afectează drepturi câștigate și creează instabilitate juridică. În plus, recalcularea pensiilor sau modificarea condițiilor de pensionare pentru cei deja în sistem au fost considerate neconstituționale.
Chiar și forma nouă a legii, adoptată în toamnă (Legea 282/2023), a fost parțial invalidată de CCR, care a respins articolele privind impozitarea progresivă pe motiv că acestea pot conduce la recalculări anuale incerte, în funcție de indicatori instabili.
Cât ar fi economisit statul?
Guvernul estima, într-un document transmis Comisiei Europene în toamna trecută, că reforma ar fi adus în 2025 o economie bugetară de 0,02% din PIB, adică aproximativ 382,5 milioane de lei. Cifrele par modeste, dar problema de fond este una de principiu: Bruxelles-ul vrea alinierea pensiilor speciale la sistemul contributiv, iar România nu a reușit să implementeze această cerință.
Raportul Băncii Mondiale realizat în cadrul PNRR arăta că în 2019 existau peste 900.000 de beneficiari de pensii speciale, iar costurile totale depășeau 2,8 miliarde de euro. Pentru 2025, estimarea este de aproape 2,9 miliarde, în ciuda unei scăderi prognozate a numărului de beneficiari sub 841.000.
