Efectele Legii 141 din 2025, cea prin care au fost eliminate multe scutiri de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, sunt observabile, cel mai accentuat în sistemul sanitar. Peste 500 de milioane de lei, sumă de bani adusă la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanțat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, au venit doar în lunile august și septembrie de la pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, cărora li se reține CASS pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei, și de la persoanele asigurate opțional, potrivit unei analize întocmite de Economica.net asupra execuției FNUASS – primele nouă luni din an.
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii strânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale pentru acoperirea majorărilor de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Subiectul reprezentat de pensii, în centrul atenției în România
Septembrie e a doua lună în care pensionarilor cu pensii mai mari de 3.000 de lei li s-a reținut CASS pentru partea din pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei. Suma colectată la FNUASS în august şi septembrie de la aceşti contribuabili e de circa 438 de milioane de lei, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Veniturile realizate la FNUASS din CASS datorată de persoanele fizice care optează pentru plata ei sunt de circa 23 de milioane de lei în august şi în septembrie 2025, arată analiza. Un detaliu crucial? Valoarea de 23 de milioane de lei nu include suma plătită de oamenii care se asigură obligatoriu în baza declaraţiei unice.
Veniturile realizate la FNUASS din alte contribuţii datorate de asiguraţi sunt în valoare de 65,7 milioane de lei, sumă adusă în luna septembrie.
Separat, se observă şi o creştere cu peste 55% a sumei aduse la FNUASS de către persoanele fizice care plătesc CASS obligatoriu în baza declaraţiei unice trimise la Fisc. Creşterea e datorată marginal Legii 141 din 2025.
Veniturile realizate la FNUASS strict ca urmare a Legii 141 din 2025 sunt încă nesemnificative în venitul total al Fondului în perioada analizată (ianuarie – septembrie). Contribuţiile de asigurări, taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, subvenţiile primite de la stat sunt pilonii care susţin finanţarea întregului sistem al asigurărilor sociale de sănătate în primele nouă luni.
FNUASS a avut deficit de 1,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, de cel puţin două ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024 (3,3 miliarde de lei în ianuarie – septembrie 2024). Scăderea semnificativă a deficitului FNUASS e urmarea majorării subvenţiilor în perioada analizată.
Execuția FNUASS în primele nouă luni din 2025
Sursa citată notează că FNUASS a avut venituri totale de 60,1 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2025, cu aproape 17,5% mai mari decât cele realizate în perioada similară din 2024.
Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, se apropie de 51,5 miliarde de lei în perioada ianuarie – septembrie 2025 şi sunt cu 13,6% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.
438,8 milioane de lei din suma antemenţionată a fost colectată din CASS reţinută pensionarilor cu venituri din pensie peste 3.000 de lei, în august şi în septembrie, arată analiza Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la Fisc şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, potrivit analizei Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii 421 din 2023.
Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a ajuns la 85,6% în primele şapte luni ale anului 2025 şi a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din aceeaşi perioadă a anului 2024, pe fondul dublării ponderii subvenţiilor primite de la stat în veniturile totale ale Fondului, arată analiza Economica.net, care poate fi consultată AICI.
