Banchiza din Arctica ar putea înregistra în iarna 2025–2026 una dintre cele mai slabe perioade de refacere din ultimele decenii, potrivit analizelor bazate pe date satelitare americane. Specialiștii avertizează că evoluția actuală confirmă tendința accelerată de degradare a gheții marine arctice, fenomen asociat cu schimbările climatice provocate de activitatea umană.
Datele analizate de cercetători indică faptul că suprafața gheții marine formate în timpul iernii este mai mică decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai scăzută din ultimele patru decenii.
Potrivit informațiilor furnizate de National Snow and Ice Data Center, unul dintre principalele centre de monitorizare a gheții polare, regenerarea banchizei arctice continuă să scadă de la an la an.
Specialiștii spun că iarna 2025–2026 ar putea intra în topul celor mai slabe sezoane pentru gheața arctică
Banchiza arctică este formată din gheața care se creează pe suprafața oceanului în timpul sezonului rece. În mod natural, aceasta se topește în timpul verii și se reface în lunile de iarnă. În ultimele decenii însă, cantitatea de gheață care se formează în sezonul rece este tot mai redusă.
Conform datelor publicate de cercetători, dacă tendința actuală continuă până la finalul lunii martie, iarna 2025–2026 ar putea deveni una dintre cele mai slabe perioade pentru regenerarea banchizei arctice.
Specialiștii estimează că sezonul actual ar putea intra în același clasament cu anii 2025, 2018, 2017 și 2016, care au înregistrat unele dintre cele mai reduse extinderi ale gheții marine arctice.
Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la European Centre for Medium-Range Weather Forecasts, a declarat că sezonul actual se situează deja printre cele mai slabe din punct de vedere al refacerii gheții.
„Se preconizează că această iarnă va fi printre primele cinci dintre cele mai rele ierni pentru banchiza arctică”, a afirmat Samantha Burgess.
În același timp, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean Toulouse, a spus că situația actuală este și mai îngrijorătoare.
„Ne aflăm în prezent între primele trei”, a declarat specialistul.
Suprafața maximă a gheții arctice rămâne sub nivelul recordurilor negative recente
În fiecare an, extinderea maximă a banchizei arctice este atinsă în mod normal în luna martie. În 2025, acest maximum a fost atins pe 22 martie și a fost estimat la aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați.
În sezonul actual, cea mai mare extindere a gheții a fost observată pe 10 martie, când suprafața a ajuns la aproximativ 14,22 milioane de kilometri pătrați.
Seamus McAfee, purtător de cuvânt al NSIDC, a avertizat că sezonul actual ar putea depăși chiar și recordul negativ înregistrat anul trecut.
„Extinderea maximă a banchizei din această iarnă ar putea fi una dintre cele mai scăzute, sau chiar cea mai scăzută, înregistrată vreodată”, a declarat acesta.
Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei
Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât media globală.
În același timp, ultimul deceniu a inclus un număr record de ani cu temperaturi ridicate la nivel planetar.
Shaye Wolf, director pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, a avertizat că aceste evoluții reprezintă un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională.
„Sirenele răsună pentru a ne avertiza că ne îndreptăm spre o planetă supraîncălzită, care va suferi devastări considerabile”, a declarat Shaye Wolf.
Regenerarea slabă a banchizei ar putea accelera topirea gheții în timpul verii
Specialiștii spun că nivelul redus de refacere a gheții marine în timpul iernii poate avea consecințe importante în sezonul cald.
Samantha Burgess avertizează că această situație ar putea favoriza o topire mai rapidă a gheții în timpul verii.
„Regenerarea deficitară a banchizei arctice ar putea să ducă deja la o topire estivală potenţial mai rapidă şi mai semnificativă”, a explicat ea.
Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanelor, spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor continentali, efectele climatice indirecte sunt semnificative.
Reducerea suprafeței gheții afectează ecosistemele arctice și schimbă echilibrul climatic global.
Specii precum urșii polari sau focile depind de banchiza arctică pentru reproducere, vânătoare și supraviețuire.
Schimbările din Arctica pot declanșa reacții climatice în lanț
Cercetătorii avertizează că degradarea banchizei poate genera efecte climatice în lanț.
În unele regiuni ale Oceanului Arctic, precum Marea Beaufort sau anumite zone din mările siberiene, suprafața oceanului a fost până acum protejată de gheață și nu a intrat în contact direct cu atmosfera.
Gilles Garric explică faptul că aceste regiuni ar putea începe să se încălzească mai rapid.
„Acestea sunt zone care se vor încălzi atât din cauza unei atmosfere mai calde în timpul verii, cât vor fi afectate şi de vânturi, mai degrabă decât de valuri”, a declarat cercetătorul.
Potrivit acestuia, acest fenomen poate duce la un proces de amestecare a apelor, care ar putea aduce la suprafață căldura acumulată în adâncurile oceanului.
Acest mecanism ar putea accelera și mai mult încălzirea regiunii arctice.
Topirea gheții arctice are și consecințe geopolitice
Reducerea suprafeței gheții arctice are implicații nu doar climatice, ci și geopolitice.
Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime care pot scurta semnificativ distanțele comerciale dintre Asia, Europa și America de Nord.
În același timp, regiunea devine mai accesibilă pentru exploatarea resurselor naturale, inclusiv petrol, gaze naturale și minerale critice.
Elizabeth Chalecki, expertă în schimbări climatice și securitate la Facultatea de Afaceri Internaționale Balsillie din Canada, spune că Arctica ar putea deveni o zonă de competiție strategică între marile puteri.
„Topirea gheţii marine indusă de schimbările climatice transformă Arctica într-o nouă Mediterană: o resursă maritimă comună, înconjurată de state rivale”, a declarat cercetătoarea.
Potrivit acesteia, interesele economice și strategice ale unor state precum Rusia, Statele Unite și Canada sunt deja vizibile în regiune.
De asemenea, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, considerat strategic pentru accesul la resursele și rutele maritime din Arctica.
