În ciuda faptului că vrea să lase impresia că nu este afectată de sancțiunile impuse de Occident, Rusia se confruntă, de fapt, cu probleme economice tot mai mari. Un studiu realizat de Academia Prezidențială Rusă (RANEPA) a scos la iveală realitatea crudă cu care se confruntă această țară. Pe fondul prăbușirii economiilor locale, sute de orașe sunt în pericol de dispariție.
Un studiu realizat recent de Academia Prezidențială Rusă (RANEPA) arată că aproape 130 de orașe mici din Rusia sunt în pericol de dispariție. Principalele motive sunt depopularea accelerată și prăbușirea economiilor locale.
Sute de orașe din Rusia ar putea să dispară complet în viitorul apropiat
În ultimii zece ani, aceste localități, care au o populație de aproximativ 3,4 milioane de persoane, au pierdut în total peste 314.000 de locuitori. Cele mai afectate sunt orașele din nordul țării, unde economia se bazează pe minerit, metalurgie sau exploatarea forestieră. Cu același fenomen se confruntă și urbele izolate, situate în zone periferice, lipsite de resurse locale și de investiții externe.
Printre orașele care se confruntă cu o depopulare accelerată se numără Verhni Taghil (regiunea Sverdlovsk), Trubcevsk (Briansk), Inta (republica Komi), Kem și Medvejegorsk (Karelia) și Torjok (Tver). Chiar și orașe din regiuni cu economii mai stabile, precum Roșal (regiunea Moscova), Oha (Sahalin), Porkhov (Pskov), Zavoljie (Nijni Novgorod) și Nolinsk (Kirov) sunt considerate vulnerabile.
„Criza industrială, combinată cu migrarea continuă a populației spre marile orașe, crește riscul ca unele localități să dispară complet”, avertizează autorii studiului.
Principalele motive din spatele acestui fenomen
Cauzele principale ale acestui fenomen ce pare de neoprit sunt pierderea locurilor de muncă, exodul tinerilor, închiderea marilor angajatori, infrastructura învechită și lipsa investițiilor.
Potrivit parlamentarilor ruși, multe dintre aceste orașe dispun de o infrastructură învechită, transport deficitar, acces limitat la servicii medicale și rețele de comunicații nesigure. Toate aceste probleme îi descurajează pe tineri să rămână sau să revină în localitățile natale după studii.
„Exodul continuă, mai ales în regiunile nordice, cum e Irkutskul. Când nu ai locuri de muncă sau infrastructură minimă, e greu să-i convingi pe tineri să se întoarcă”, a declarat Aleksandr Iakubovski, membru al comisiei pentru construcții și locuințe din Duma de Stat.
„Tinerii vor salarii competitive, acces la cultură și un stil de viață modern. Salvarea fiecărui oraș mic este pur și simplu prea costisitoare și ineficientă. Guvernul trebuie să accepte această realitate.”, a explicat Irina Mironova, director de programe federale la Școala de Management Skolkovo.
