Pescarii din Delta Dunării se confruntă cu o scădere alarmantă a capturilor, afectându-le serios veniturile. Pescuitul ilegal, schimbările climatice și poluarea au dus la diminuarea stocurilor de pește. Acești factori au transformat o activitate tradițională într-o luptă pentru supraviețuire. Pescarii sunt nevoiți să vândă peștele la prețuri mici, în timp ce intermediarii obțin profituri semnificative.
Reglementările stricte și perioadele de prohibiție
Pescuitul în România este reglementat prin perioade de prohibiție, care variază în funcție de specie și zonă. În Delta Dunării, prohibiția generală durează 60 de zile, de obicei între aprilie și iunie, pentru protejarea perioadei de reproducere a peștilor. În afara acestor perioade, pescuitul este permis, dar cu restricții stricte, inclusiv limite de cantitate și dimensiuni minime pentru capturi.
Problemele cu care se confruntă pescarii
Pescarii din Delta Dunării se plâng de birocrația excesivă și lipsa de sprijin din partea autorităților. Ei susțin că reglementările sunt prea stricte și că nu există suficientă susținere pentru a combate pescuitul ilegal. De asemenea, infrastructura deficitară și lipsa unor piețe directe pentru pește îi obligă să vândă intermediariilor la prețuri foarte scăzute. Aceste probleme pun în pericol sustenabilitatea pescuitului în deltă și tradițiile locale.
Euronews.ro demarează o campanie, „Pescuitul, în coadă de pește” și deține o serie de interviuri cu diferiți pescari care își povestesc experiențele, turiști și proprietari de restaurante din zonă.
Pescarii cer măsuri urgente din partea autorităților pentru protejarea resurselor piscicole și pentru asigurarea unor condiții mai bune de trai. Ei solicită, de asemenea, sprijin pentru accesul direct la piețe, fără intermediari, și îmbunătățirea infrastructurii. Fără astfel de măsuri, viitorul pescuitului în Delta Dunării rămâne incert.
5 lei kilogramul de pește!!!
În cel mai recent material al campaniei Euronews, jurnaliștii au prezentat captura zilei. Au discutat cu un pescar din Delta Dunării și le-a spus că în acea zi captura includea specii precum crap, șalău, somn și știucă, toate din lacul Razim. Deși captura nu a fost foarte mare, pescarul a menționat că a obținut între 200-250 de lei. Prețul pe kilogram la pescar este de 5 lei, în timp ce la pensiuni peștele prăjit poate ajunge la 30-35 de lei. Acest schimb reflectă diferențele mari dintre prețurile la sursă și cele din industria ospitalității.
Din același material mai aflăm și că nu mereu se poate păstra autenticitatea mâncărurilor. Bucătăreasa unei pensiuni din Delta Dunării menționează că storceagul este foarte solicitat zilnic. În bucătăria sa, borșul de pește este preparat din diverse sortimente, precum crap, caras, știucă și somn. Turiștii apreciază mâncărurile locale și se întorc pentru gustul autentic al peștelui proaspăt. Un borș lipovenesc costă 35 de lei, storceagul 45 de lei, iar un crap prăjit cu mămăliguță și mujdei ajunge la 50 de lei. Proprietarii recunosc însă că, din cauza resurselor limitate, sunt forțați uneori să servească pește de import, pierzând astfel autenticitatea specifică Deltei.
