Uniunea Europeană vrea să scape de combustibilii fosili în cadrul blocului comunitar. Comisia Europeană va întocmi, practic, un ghid privind modul în care intenţionează să elimine treptat toate importurile de combustibili fosili din Rusia.
Ursula von der Leyen şi-a fixat drept ţintă anul 2027 ca dată de renunţare definitivă la combustibilii fosili ruşi, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Importurile de gaze ruseşti, reduse
Importurile de gaze ruseşti au scăzut deja de la aproximativ 45% în 2021 la 18% în prezent, dar „mai sunt paşi importanţi de făcut”, spune von der Leyen.
Combustibilii fosili ruşi au fost înlocuiţi cu importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite şi a livrărilor de gaz din Norvegia.
”Aceste parteneriate energetice, inclusiv importurile de GNL din SUA, rămân de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană”, a subliniat von der Leyen.
O alternativă ar fi şi achiziționarea de gaz american, așa cum doreşte şi Donald Trump, pentru a pune punct conflictului comercial cu Europa. Printre opţiunile luate în calcul se numără interzicerea prin legislaţie a semnării de noi contracte de gaze cu Rusia de către companiile europene, precum şi oferirea unui cadru legal care să permită rezilierea contractelor existente fără penalităţi.
Combustibilii fosili, daune de trilioane de dolari
Cele mai mari corporații din lume au cauzat daune climatice în valoare de 28 de trilioane de dolari (25 de trilioane de euro), potrivit unui studiu recent. Cele mai mari poluări ar fi fost provocate de 111 companii, iar dintre acestea cele mai cunoscute 10 sunt: Saudi Aramco, Gazprom, Chevron, ExxonMobil, BP, Shell, National Iranian Oil Co., Pemex, Coal India și British Coal Corporation.
Statistica arată că fiecare procent de gaze cu efect de seră introdus în atmosferă începând cu 1990 a cauzat daune de 502 miliarde de dolari (441 miliarde de euro) numai din cauza căldurii, ceea ce nu include costurile generate de alte fenomene meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, seceta și inundațiile.
„Am ajuns acum într-un punct al crizei climatice în care daunele totale sunt atât de imense încât contribuțiile produselor unei singure companii se pot ridica la zeci de miliarde de dolari pe an”, a declarat Chris Field, un climatolog de la Universitatea Stanford care nu a luat parte la cercetare, preluat de g4media.ro.
