Ponderea economiei subterane în România a scăzut semnificativ în ultimele decenii, atingând 13,1% din PIB în 2023, potrivit unui raport recent publicat de compania de consultanță EY. În anul 2000, economia „la negru” era estimată la 31,3% din PIB, iar în 2013 coborâse la 19,5%. Acest trend descendent arată o evoluție pozitivă în direcția conformării fiscale și a modernizării sistemului economic.
Avansul tehnologic și legislația au contribuit la reducerea evaziunii
Reprezentanții EY subliniază că principalul motor al acestei scăderi este combinația dintre digitalizare și actualizarea legislației fiscale. Noile reguli europene și implementarea tehnologiilor de monitorizare au redus spațiul de manevră pentru economia informală. Totodată, România nu este o excepție în acest proces: din cele 131 de țări analizate în perioada 2000-2023, 119 au înregistrat scăderi ale economiei subterane, în medie cu 6,7 puncte procentuale din PIB în ultimii cinci ani.
La nivel global, economia subterană reprezintă 11,8% din PIB, ceea ce plasează România ușor peste media mondială, dar încă în partea de jos a clasamentului Uniunii Europene. Potrivit studiului, economia informală din România se apropie tot mai mult de limitele acceptabile într-un stat membru al UE, iar diferența față de media europeană s-ar putea reduce în anii următori, dacă tendința actuală se menține.
Ce măsuri recomandă EY pentru accelerarea acestui proces
Raportul EY propune mai multe direcții de acțiune pentru autoritățile române, printre care creșterea încrederii contribuabililor în instituțiile publice, pentru a stimula plata voluntară a taxelor, prijinirea firmelor informale pentru a se înregistra legal, prin reducerea birocrației și oferirea de stimulente, dar și valorificarea datelor din surse externe, precum bănci, platforme digitale sau registre publice, pentru a identifica mai ușor cazurile de evaziune.
Alex Milcev, partener EY România, afirmă că “realitatea din teren e mai bună decât imaginea percepută la nivel public” și că România trebuie să continue acest drum spre transparență fiscală. Totuși, el avertizează că eforturile nu trebuie să vizeze doar sancțiuni și controale, ci și crearea unui climat economic sănătos, bazat pe concurență corectă și încredere reciprocă între stat și contribuabili.
