Deşi este un loc legendar, puţini români mai ştiu unde se află piramida de aur din România. De aici, s-ar fi extras tone din metalul preţios dorit de întreaga lume.
Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că ţara noastră este una extrem de bogată în resurse naturale. Exploatate încă din secolul al XVIII-lea, minele de aici au fost cunoscute pentru aurul și argintul extrase, dar și pentru varietatea de minerale valoroase găsite în adâncurile lor. Din acest motiv locul a fost numit “El Dorado” de România.
Unde se află piramida de aur din România?
Piramida de aur din România este, de fapt, un munte cu o istorie aparte, tumultoasă. Săcărâmb, situat la poalele Dealului Calvaria Mare, este un con vulcanic de unde s-au extras zeci de tone de aur şi de argint, încă din secolul al XVIII-lea. Nu doar românii l-au venerat, dar şi ciunţit în acelaşi timp, dar şi europenii care veneau aici în speranţa îmbogăţirii.
Pe lângă aur, zona Săcărâmbului găzduiește peste 100 de tipuri de minerale, dintre care unele sunt unice în lume. Acest lucru face ca locul să fie de interes nu doar pentru turiști, ci și pentru geologi și cercetători din întreaga lume. Considerate cele mai rentabile din Europa, minele din Săcărâmb erau o adevărată atracţie, mai ales că aici a fost descoperit unul dintre cele mai mari zăcăminte de telur din lume.
Metalul folosit la învelişul primei bombe atomice, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT a făcut că satul din Hunedoara să devină şi mai cunoscut printre oamenii de ştiinţă şi exploratori. Astfel, muntele în formă de piramidă a început să fie găurit din toate direcţiile, fostele intrări în pământ fiind încă vizibile la orice pas.
Când au fost închise minele din Săcărâmb?
Costurile prea mari de producţie, tehnologiile învechite, lipsa potenţialului economic şi epuizarea zăcămintelor au dus ca în 2005 minele de la Săcărâmb și Certej să se închidă definitiv, mii de oameni rămânând fără locuri de muncă. Acum, doar fostele intrări mai amintesc de bogăţia zonei de acum 100 ani.
„Minele de la Săcărâmb și Certej s-au închis prin anii 2005 - 2006, iar mulți localnici le-au regretat. Aveau de lucru, chiar dacă munca în mină a fost grea, iar după închiderea exploatării le-a fost greu să se mai angajeze altundeva, deși aveau nevoie de vechime în muncă.
Unii s-au făcut ciobani ori au plecat din sat. Cu timpul, alți localnici sau oameni veniți în zonă, mai înstăriți, au renovat casele vechi și au construit pensiuni, pentru că satul atrage turiști. Dar nu toată lumea se descurcă, Sunt case fără canalizare, fără apă, iar iernile sunt grele aici”, spune Maria, o vârstnică din satul Săcărâmb, potrivit celor de la Adevărul.ro.
Din fericire, satul Săcărâmb renaşte datorită turismului. Casele vechi, tradiţionale, uliţele care amintesc de vremuri de demult, dar şi peisajul minunat fac locul atractiv pentru cei care apreciază astfel de lucruri. Mai mult, unii specialişti vorbesc despre o atmosferă unică datorată conului vulcanic din zonă.
“Săcărâmbul nu este doar un loc de minerit, ci și un centru energetic recunoscut. Pădurea din Săcărâmb are un puternic impact energetic, iar experiențele de meditație au devenit populare printre cei care caută liniștea și reconectarea cu natura”, spune Alexandru Tokar, președintele „Societății europene pentru tehnică radiantă și armonie spirituală”.
