Camera superioară a Parlamentului german (Bundesrat) a votat în favoarea unui plan de cheltuieli în valoare de 500 de miliarde de euro, care vizzează impulsionarea economiei și apărarea țării.
Decizia, adoptată la doar trei zile după votul din Bundestag, vine ca o schimbare radicală față de politicile de austeritate și disciplină fiscală promovate în ultimele decenii în Germania.
Citește și: Țara nordică consideră cea mai fericită din lume. La polul opus, România a coborât în clasament
Ce presupune planul de 50 de miliarde de euro
Planul prevede eliminarea temporară a așa-numitei „frâne a datoriilor”, mecanism bugetar instituit după criza financiară din 2008 pentru a limita deficitul public.
Acest pas oferă Germaniei posibilitatea de a se împrumuta mai mult, în special pentru cheltuieli militare și investiții strategice în infrastructură, fără a fi constrânsă de limita constituțională impusă anterior.
Votul din Bundesrat a fost sprijinit de alianța CDU–SPD, aflată în negocieri pentru formarea unui nou guvern, alături de Partidul Verzilor, al cărui sprijin era esențial pentru a atinge pragul de două treimi necesar în Parlament.
Friedrich Merz, liderul CDU și posibil viitor cancelar, a susținut adoptarea pachetului înainte de încheierea actualei legislaturi, programată pentru 24 martie, motivând că noul parlament ar putea fi mai fragmentat, cu o reprezentare mai mare a partidelor de extremă.
Rolul NATO în această schimbare
Planul legislativ include un fond special pentru investiții în infrastructură, inclusiv în infrastructura militară, dar și în sectoarele esențiale ale economiei.
Totodată, pachetul vine ca o reacție directă la cerințele crescânde de securitate venite din partea partenerilor NATO și în special ale administrației Trump, care a cerut insistent ca statele europene să-și majoreze bugetele de apărare până la 5% din PIB.
Oficialii germani au explicat că decizia vine și în contextul intensificării tensiunilor geopolitice, în special dinspre Rusia. Eliminarea frânei datoriilor pentru apărare a fost mult timp solicitată de economiști și analiști, care au criticat rigiditatea acestui mecanism și incapacitatea sa de a permite răspunsuri rapide în perioade de criză.
Planul urmează acum să fie analizat și promulgat de președintele Frank-Walter Steinmeier, înainte de a intra oficial în vigoare.
