România se confruntă cu o provocare semnificativă în anul 2026: refinanțarea unei părți importante din datoria publică, care va atinge o valoare record de peste 100 de miliarde de lei.
Conform estimărilor analiștilor economici, această sumă reprezintă una dintre cele mai mari sume pe care statul român va trebui să le contracteze sau să le reangajeze pe piețele financiare interne și externe într-un singur an. Sursa acestor informații o constituie datele oficiale privind datoria publică, evoluția ratei de absorbție a finanțărilor și calendarul emisiunilor de titluri de stat, publicate de autoritățile bugetare și analizate de economiști. (jurnalul.ro)
Experții subliniază că această refinanțare este rezultatul unor obligații care ajung la scadență și trebuie reînnoite, în contextul în care statul s-a împrumutat masiv în ultimii ani pentru acoperirea deficitului bugetar și finanțarea cheltuielilor curente și de investiții.
Scadențele din 2026 pun presiune pe finanțele publice
Economiștii explică faptul că o parte semnificativă a datoriei publice românești este compusă din titluri de stat cu scadențe diversificate pe orizontul 2024-2026, iar anul viitor va fi unul de vârf din acest punct de vedere. Statul român trebuie să refacă împrumuturile care expiră și să atragă, în paralel, resurse pentru a finanța cheltuielile curente, fără a afecta echilibrul macroeconomic.
În termeni concreți, refinanțarea implică lansarea de noi emisiuni de titluri de stat pe piețele interne și externe, ceea ce poate genera presiuni asupra costurilor de finanțare ale statului, dat fiind contextul global de dobânzi relativ ridicate din ultimii ani.
Costurile de finanțare ar putea crește dacă piețele rămân nervoase
Un aspect important al acestei provocări este legat de costurile de finanțare. Dacă apetitul investitorilor pentru titlurile românești scade sau dacă dobânzile la nivel global rămân ridicate, statul român va trebui să ofere randamente mai mari pentru a atrage capital. Aceasta ar crește cheltuielile cu serviciul datoriei pe termen mediu și ar putea limita spațiul de manevră al bugetului în alte direcții, cum ar fi investițiile publice sau politicile sociale.
Analiștii amintesc că în ultimii ani România a beneficiat de perioade de dobânzi reduse odată cu relaxarea post-pandemică a politicilor monetare la nivel global, dar majorările succesive ale ratelor de dobândă practicate de băncile centrale din întreaga lume au modificat acest context, făcând împrumuturile statului mai costisitoare.
Care sunt prioritățile guvernamentale
Refinanțarea masivă din 2026 are implicații directe asupra planificării bugetare pentru întregul an. Autoritățile trebuie să echilibreze necesitatea atragerii de resurse pe termen lung cu nevoia de a gestiona cheltuielile curente și de a susține proiectele de investiții publice.
Într-un scenariu în care refinanțarea costă mai mult decât se anticipase, cheltuielile cu serviciul datoriei ar putea absorbi o parte semnificativă din veniturile bugetare, ceea ce ar limita investițiile în sănătate, educație sau infrastructură.
Ministerul Finanțelor a declarat într-un comunicat publicat în trimestrul anterior că monitorizează atent evoluțiile pieței și își propune să optimizeze calendarul emisiunilor astfel încât să minimizeze riscurile de refinanțare, fără a afecta stabilitatea pieței financiare interne. De asemenea, autoritățile au subliniat că politica fiscală va rămâne prudentă pentru a nu genera presiuni suplimentare asupra costului banilor împrumutați.
