Vizavi de Palatul Cotroceni se ridică impunătoarea Vilă Steinebach. Oricine a trecut măcar o dată prin cartierul istoric al Capitalei este imposibil să nu o fi remarcat. Însă, dincolo de aspectul său unic, conacul are în spate o istorie ca în povești cu un prinț și o fată de condiție modestă.
Vila este o clădire de o eleganță aparte, dată de dantelăria din piatră, arcadele înalte și sofisticatele ancadramente.
Prințul care a pierdut totul din dragoste pentru fiica unui viticultor
A fost proiectată de arhitectul Alfred Popper între anii 1915-1916, la comanda lui Laurențiu Steinebach și a soției sale, Louise. În acel moment, Laurențiu Steinebach era intendent, devenind ulterior administrator al Palatului Cotroceni. Ulterior, vila a fost cadoul Principelui Nicolae pentru iubirea vieții sale, Jeanne (Ioana) Doletti, fiica unui viticultor, scrie B365.ro.
În anul 1925, clădirea din bulevardul Eroii Sanitari 18 a fost cumpărată de fiul Reginei Maria pentru viitoarea sa soție, Ioana (Jeanne) Doletti.
Însă, Căsătoria morganatică avea să-l coste pe Principele Nicolae înlăturarea din rândul membrilor Familiei regale, decăderea din drepturi și expulzarea definitivă din țară, în urma Consiliului de Coroană din anul 1937.
Dragoste la prima vedere
Jeanne Doletti este femeia pentru care Nicolae a renunțat la toate titlurile și privilegiile regale, inclusiv la Palatul său de la Snagov.
„Ioana era fiica marelui viticultor Iorgu Dumitrescu-Tohani și a soției sale Nela, născută Teodorescu. Întâlnirea dintre ei a fost decisivă”, scrie Eugeniu Buhman în “Memorii”.
„Cu prilejul unor curse de automobile, la care a participat și Prințul Nicolae, s-a nimerit că Prințul să dea peste un concurent și acest concurent să fie tocmai frumoasa Ioana, mare sportivă și ea. Prințul, natural, s-a grăbit să-i vie în ajutor. A lăsat mașină în soarta mașinilor fără noroc și a luat pe Ioana în mașina sa. Când a înnoptat, s-au oprit la hotelul New-York din Oradea și, din acea seară, Prințul nu s-a mai despărțit de ea și nici n-are să se mai despartă vreodată. (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, Volumul 2, pagina 452).
Carol al II-lea a refuzat să recunoască mariajul fratelui său
Carol al II-lea a refuzat să recunoască căsătoria principelui cu Ioana Doletti și i-a acordat numele de Nicolae Barna, deși el personal avea o legătură scandaloasă cu Elena Lupescu, sfidând regulilor Casei Regale.
Nefiind de acord cu căsătoria morganatică a Principelui Nicolae, Regina Maria își ruga fiul cel mare să nu își rănească fratele prin măsuri excesive, mai ales că și Carol al II-lea cunoscuse o astfel de iubire nepermisă.
„Bineînțeles că el nu se poate căsători cu ea, ai dreptate să rămâi ferm cu privire la asta, oricât de dureros ar fi, dar, totuși, te implor să nu-l chinui nicio zi mai devreme decât e necesar”, scria Regina Maria. Vina principala, în opinia reginei, îi aparținea Ioanei Doletti.
Carol al II-lea va face tot posibilul să îl izoleze pe fratele său mai mic, mergând până la exilări, ce au culminat cu decăderea din drepturi, excluderea din Familia regală și expulzarea definitivă din țară, în urma Consiliului de Coroana din 1937 (“Carol al II-lea al României. Un rege Controversat”, volumul 2, pagina 461).
Regina Maria îl admira în secret pe fiul său pentru hotărârea luată
La 10 aprilie 1937, fostul principe Nicolae semna, la Palatul Snagov, o declarație impusă de rege, care stipula să părăsească țara în termen de 8 zile.
La punctul 2, fostul principe se angaja astfel:
În timpul șederii mele în străinătate, cât și în timpul șederii mele în țară, nu mă voi deda la nicio manifestație publică, de orice fel. Nu voi participa, direct sau indirect, la vreo acțiune politică. Nu voi conferenția, nu voi scrie, nu voi inspira și nu voi acorda niciun interviu, sunt obligat a dezminți neîntârziat orice asemenea interviuri sau declarații ce mi s-ar atribui. În genere, mă voi abține de orice act de critică, de polemică sau de propagandă de orice natură.
„Nicky a fost clar și consecvent, renunțând vitejește la tot ca să se însoare cu femeia pe care o iubește”, admitea Regina Maria.
Nepotul său, Regele Mihai, l-a repus în drepturi pe prințul exilat
În final, după toate aceste sacrificii, Principele Nicolae și soția sa au plecat la Paris. În aprilie 1938 își vor cumpăra o casă la Veneția. Principele a rămas cu un simplu nume: Nicolae Barna. Totuși, nepotul său, Regele Mihai, avea să-l repună în drepturi, după abdicarea Regelui Carol al II-lea.
Cât despre cel care a dat numele vilei din cochetul cartier bucureștean, trebuie menționată pasiunea comună a administratorului și a reginei pentru cultivarea florilor. Suverana făcea dese călătorii la vila din Sovata a lui Laurențiu Steinebach și dese vizite la vila din Cotroceni, pe care o numea „o adevărată bijuterie până în cele mai mici detalii” (Jurnal de război – 1918, Ed. Humanitas, 2016, p. 435). Vila este creația lui Alfred Popper, angajat al Biroului regal de arhitectură din Sinaia.
După exilul principelui Nicolae, vila a fost donată către Casa Corpului Didactic, devenind cămin de fete. Lângă cămin, s-a construit un imobil de apartamente, unde au locuit familiile scriitorilor Liviu Rebreanu și Ion Minulescu (în prezent, muzee deschise publicului).
