Prețurile petrolului au suferit o lovitură dură, înregistrând una dintre cele mai mari scăderi din ultimii ani.
În doar două zile, cotațiile au pierdut mai bine de jumătate din câștigurile obținute luna trecută, pe fondul unui cumul de factori: o decizie-surpriză a statelor OPEC+ și anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea unor tarife comerciale extinse.
O ofertă neașteptat de mare pune presiune pe piață
Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) au decis să majoreze producția într-un ritm mult mai rapid decât era planificat. În loc de 135.000 de barili pe zi, începând cu luna mai vor fi adăugați 411.000 de barili zilnic pe piață. Aaccelerarea vine într-un moment în care piețele erau deja tensionate din cauza temerilor legate de o posibilă recesiune globală.
La scurt timp după anunț, petrolul Brent a scăzut cu peste 5 dolari, ajungând sub pragul de 70 de dolari pe baril. Petrolul american WTI a avut o scădere și mai abruptă, de 7,5%, coborând la 66,29 dolari.
Tarifele impuse de Trump alimentează temerile economice
Un alt motiv care a contribuit la declin este noul val de tarife comerciale anunțat de Donald Trump. Deși petrolul și gazele naturale sunt exceptate de la aceste taxe, piețele au reacționat negativ, anticipând o scădere a cererii de combustibil în contextul unui posibil război comercial global. Impactul direct se resimte în creșterea costurilor de producție și în scăderea consumului, mai ales în SUA – cel mai mare consumator de petrol la nivel mondial.
În plus față de deciziile OPEC+ și anunțul privind tarifele, piețele au fost afectate și de datele surprinzătoare venite din SUA: stocurile de petrol au crescut cu 6,2 milioane de barili într-o singură săptămână, în ciuda așteptărilor care indicau o scădere. Acest semnal alimentează teama că cererea reală de combustibil este deja în scădere.
Analiștii UBS și-au revizuit prognoza pentru 2025-2026, coborând estimarea prețului petrolului cu 3 dolari, până la 72 de dolari pe baril. Între timp, specialiștii avertizează că recesiunea și stagnarea economică (stagflația) sunt scenarii tot mai posibile, în lipsa unor măsuri clare de stabilizare.
