România se afundă într-o dependență de împrumuturi externe, bani pe care pe care îi folosește pentru cheltuielile curente și deficitul bugetar. În ciuda faptului că pe termen scurt nu pare o problemă, pe termen lung creează o povară financiară din ce în ce mai grea. Potrivit datelor BNR, în primele șapte luni ale acestui an, deficitul de cont curent al țării noastre a fost în creștere cu 35% față de aceeași perioadă a anului trecut. În plus, previziunile nu sunt deloc optimiste.
Împrumuturile pe care țara noastră le-a făcut în ultima perioadă încep să se resimtă tot mai mult. Cifrele BNR arată că deficitul de cont al României a fost de 15 miliarde de euro în primele șapte luni ale acestui an, în creștere de 35% față de aceeași perioadă a anului 2023, atunci când a fost de 11 miliarde de euro.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, dacă tendința din primele șapte luni se menține, deficitul de cont curent al țării noastre ar putea ajunge la 25 de miliarde de euro la finalul acestui an. Contul curent reprezintă diferența dintre banii care intră în țară şi cei care ies. Concret, anul acesta, din România vor ieși cu 25 de miliarde de euro mai mulți bani decât vor intra.
Mai mult, în acest an, datoria externă a țării noastre a ajuns la aproape 180 de miliarde de euro, adică peste 52% din PIB. Această creștere rapidă și constantă a datoriei externe pune presiune pe economia națională și afundă România într-o datorie uriașă pe care cu greu o va mai putea restitui.
Regresul economic al României este îngrijorător
Potrivit economiștilor, datele macroeconomice recente arată o încetinire a economiei României. Totodată, ei au observat o creștere alertă a investițiilor în prognoza nouă oficială, în ciuda unui rol diminuat al acestora la creșterea PIB. De asemenea, creșterea importantă a consumului, sub impactul evoluției salariilor şi pensiilor, a determinat în același timp o majorare a dezechilibrului extern.
„Creşterea economică din România nu este robustă întrucât se bizuie pe dezechilibre mari, interne şi externe. Execuţia bugetară din primele 7 luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 miliarde de lei, echivalent cu 4,02% din PIB, cu 1,6 pp mai ridicat decât deficitul consemnat pe primele 7 luni ale anului 2023 şi reprezentând circa 81% din deficitul programat pentru întreg anul 2024. La 8 luni, deficitul bugetar este de 4,53% din PIB. Proiectul rectificării bugetare prevede o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare, cât şi a cheltuielilor bugetare.
Nivelul estimat al deficitului BGC este de 6,94%, cu circa 1,94 pp mai mare decât ţinta din proiectul de buget. Pe partea de venituri, proiectul de rectificare menţine proiecţia de 10,5 miliarde de lei din digitalizare, ceea ce echivalează cu o supradimensionare a veniturilor bugetare cu 0,6% din PIB. În plus, există un grad de incertitudine privind impactul amnistiei fiscale, de 7,9 miliarde de lei, echivalent cu circa 0,45% din PIB”, se arată într-un rapot al Consiliului Fiscal.
