Sute de locuri de muncă sunt scoase la concurs anul acesta la Cluj. Oamenii fug de angajările din domeniul privat pentru a fi mai bine plătiţi şi pentru a se bucura de mai multe beneficii, arată o statistică recentă.
Încă de la începutul lui 2024, statul a anunţat că face angajări în număr mare în oraşul ardelean, motiv pentru care localnicii au decis să renunţe la posturile din companiile private pentru a deveni bugetari.
Românii din Cluj Napoca fug de locurile de muncă private
Salariile mici şi beneficiile aproape inexistente din mediul privat îi fac pe românii din Cluj să renunţe la locurile de muncă. Astfel, aceştia migrează către stat, mai ales că în ultima perioadă au fost scoase la concurs sute de posturi pentru bugetari.
În România, în doar câteva luni, sectorul public a anunţat 20.000 de locuri libere. Dacă Bucureştiul deţine supremaţia cu 3.500 de posturi disponibile, pe locul al doilea se află Cluj Napoca, 1.200 de persoane putându-se angaja la stat. Al treilea loc este ocupat de Timişoara (900 de job-uri), în timp ce pe locul al patrulea este Iaşiul (800).
Motivul principal pentru care românii se îngrămădesc să lucreze la stat este salariul, desigur. Acesta este cu 12% mai mare decât cel la privat. La final de 2023, de exemplu, câştigul mediu la privat era de 7.678 de lei brut, lunar, în timp ce un bugetar primea circa 8.588 de lei.
“Una dintre specificităţile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajaţii, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 2.000", se menţionează în analiza de specialitate.
De asemenea, beneficiile precum tichetele de masă, voucherele de vacanţă, zilele libere legale îi fac pe români să se îndrepte către instituţiile statului când vine vorba de locul de muncă.
Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă la stat
Dacă Bucureşti şi Cluj deţin supremaţia la acest capitol, la polul opus se află judeţele Giurgiu (142 de locuri de muncă), Caraş-Severin (149), Covasna şi Olt (tot sub 200 de posturi vacante).
Cel mai mare angajator de stat a fost, anul acesta, sistemul de sănătate, cu aproape 7.500 de poziţii. Topul este completat de educaţie, aici fiind nevoie de 5.300 de persoane, în timp ce Guvernul ocupă locul al treilea cu 5.000 de locuri de muncă.
„Primele șapte luni ale anului au fost sub nivelul anului trecut, în termeni de volum al angajărilor. Totuși, luna august a marcat o schimbare de direcție, doar în această perioadă fiind postate un sfert din numărul total de joburi aferente lunilor anterioare.
Pare că și septembrie va urma aceeași tendință, cu peste 200 de poziții deschise în doar două zile. Dacă această tendință se menține, 2024 se va încheia cu un nivel mai ridicat al angajărilor decât în 2023.
Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că anul acesta avem patru rânduri de alegeri electorale, o premieră care va influența cu siguranță evoluția numărului de angajați din sectorul public”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.
