Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că o invazie a Rusiei în Ucraina ar avea ca efect o încetinire economică în Europa, fără a se intra totuși în recesiune, iar bursele ar reacționa virulent.
"O invazie a Ucrainei de către Federaţia Rusă ar avea consecinţe grele, puţin spus severe, economice şi pentru relaţiile internaţionale/geopolitice. Incertitudini de tot felul vor spori enorm. Creşterea economică în Europa va încetini probabil; nu cred însă că s-ar intră în recesiune. Bursele vor reacţiona virulent, cu scăderi generalizate; dar va avea loc o stabilizare în timp, fiindcă Rusia nu însemna mult pentru pieţele financiare. Ţările din vecinătatea Ucrainei ar trebui să facă faţă la un număr mare de refugiaţi.
Capacitatea UE de a absorbi numeroşi refugiaţi ar fi sever testată - logistic şi capacitate de a mobiliza resurse pentru un val imigraţionist de amploare. Inflaţia va creşte din cauza cotaţiilor urcate la gaz natural şi ţiţei, a perturbaţiilor posibile pe piaţa cerealelor şi altor materii prime. Un nou puseu inflaţionist va complica eforturile băncilor centrale de a duce inflaţia către ţinte în 2023. Probabil băncile centrale vor fi mai precaute cu paşii de ridicare a ratelor de politică monetară, dacă invazia are loc. Finanţarea pe pieţele externe va fi mai anevoioasă, deoarece reducerea deficitelor bugetare va fi îngreunată dacă situaţia economică va fi încordată mai mult timp, cu încetinire a redresării economice", a declarat Daniel Dăianu.
Potrivit economistului, costurile de tranzacţie vor creşte, inclusiv costul asigurărilor de transport. Dăianu a precizat că vor fi cheltuieli militare mai mari şi se va intră într-o nouă cursă a înarmărilor. De aici şi nevoia de bugete robuste, pentru a face faţă la tot felul de şocuri adverse.
"Nu aiurea la Consiliul Fiscal spunem de mai mult timp că România are nevoie de un buget robust, de deficite bugetare diminuate şi venituri fiscale mai mari", a subliniat el.
El a menţionat că există firme europene care au expunere mare la piaţă rusească, iar guvernele vor trebui să le sprijine pentru o perioada de timp, la fel ca în cazul şocului pandemiei, al preţurilor la energie. Rusia va suporta un cost macroeconomic sever, dacă vânzările ei de gaz şi ţiţei se vor reduce drastic.
"Economiile mari din UE, precum Germania, Franţa, Italia, nu depind covârşitor la nivel agregat de piaţa Rusiei, 2-3% din exportul lor, deşi expunerile pot fi mari la nivel de firme, de bănci. Sunt ţări mici însă care depind mult de piaţă rusească, precum Letonia sau Lituania. Însă, reorientări vor avea loc, sunt inevitabile. Este de prezumat că unele produse vor ajunge la aceeaşi destinaţie pe alte rute - nu pot există ziduri perfect etanşe. Regimul sancţiunilor economice va fi întărit, cu o cooperare strânsă între SUA şi ţările UE, iar aici un rol cheie îl deţine transferul de tehnologie. Nu îmi este clar în ce măsură Rusia va suplini cu importuri de tehnologie şi alte produse de bază din Asia, China. Este de văzut dacă poate fi impus un regim de sancţiuni şi statelor care se află în sfera de influenţă a Rusiei", a susţinut Daniel Dăianu.
În opinia acestuia, UE va căuta să importe din alte părţi gaz natural, ţiţei şi mai ales LNG, în condiţiile în care dependenţa de gazul rusesc este foarte mare. Germania depinde de importul de gaz rusesc în proporţie de peste 60%, UE circa 40%.
În general, dependenţa energetică a UE de importuri de energie este de 60%, cu importuri din Rusia, ţările OPEC, SUA, Marea Britanie, Norvegia, ţările africane etc. UE va regândi probabil politică energetică, va înţelege mai bine ce înseamnă stocurile/rezervele şi evitarea dependenţelor ameninţătoare. De asemenea, UE va căuta şi asigurarea de materii prime strategice, pentru că acum, de exemplu, importă mult paladiu şi vanadiu din Rusia.
În plus, va avea loc o accentuare a tendinţelor de formare de blocuri economice şi de erodare a multilateralismului. UE va fi probabil mai coezivă, chiar dacă unele ţări, precum Ungaria, vor face notă discordantă. Ţările UE vor căuta să obţină mai multă securitate economică, independenţă strategică, de care se vorbeşte de mai mult timp, şi securitate militară. Colaborarea va fi mai strânsă cu SUA, chiar dacă asperităţile pe plan comercial vor persista. SUA vor fi mai prezente militar în Europa, în ţările de la graniţele cu Belarus, Ucraina, cel puţin în viitorul prefigurabil, chiar dacă rivalitatea geopolitica cu China obligă la atenţie crescută acordată Asiei, zonei Pacificului, conform agerpres.ro.
