Creșterea PIB-ului real în România este programată să crească peste 3% în orizontul de prognoză, datorită accelerării consumului privat susținut de venituri reale disponibile mai mari. Condițiile financiare sunt de așteptat să se ușureze, iar investițiile publice să rămână robuste, dar cererea externă din partea principalilor parteneri comerciali ai UE va fi slabă în 2024. Se estimează că inflația va continua să scadă, dar numai treptat, iar șomajul va rămâne în general neschimbat. Deficitul administrației publice va crește la aproximativ 7% din PIB în 2024 și 2025, datorită creșterii puternice a cheltuielilor. CE estimează că raportul datorie/PIB va ajunge la 54% în 2025. Deficitul public general al României a atins 6,6% din PIB în 2023, în creștere de la 6,3% în 2022, întrucât cheltuielile guvernamentale au continuat să crească într-un ritm rapid.
În 2024, deficitul este prognozat să crească la 6,9% din PIB. La fel ca în 2023, se estimează că creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale curente va fi principalul motor din spatele deficitului mai mare. Se așteaptă ca salariile publice să se accelereze puternic în acest an, reflectând creșterile discreționare recente în educație și sănătate, precum și în sectoarele de ordine și apărare. Recalcularea pensiilor în contextul reformei pensiilor va începe să aibă un cost încă din 2024.
Vezi și: S-a dat ordin de la Uniunea Europeană! Ce trebuie să facă România până la jumătatea anului 2026
Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să rămână în general stabile la nivelul ridicat atins în 2023, datorită creșterii rapide a cheltuielilor de capital la nivel local și desfășurarea fondurilor RRF. Se estimează că creșterea veniturilor guvernamentale va depăși creșterea PIB-ului nominal, reflectând o compoziție de creștere „bogată în impozite”, eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul măsurilor de creștere a veniturilor adoptate în toamna anului 2023, care vor crește veniturile guvernamentale cu aproximativ 1% din PIB", arată Comisia Europeană
Datoria publică va crește
În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, pe baza politicilor neschimbate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este de așteptat să contribuie la creșterea deficitului. Cu toate acestea, este probabilă o oarecare moderare a cheltuielilor de capital și se preconizează că creșterea cheltuielilor curente, excluzând pensiile, va încetini. Prognoza deficitului pentru 2025 nu include potențialele venituri suplimentare care decurg din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și reforma fiscală generală, care fac parte din RRP, dar nu sunt încă specificate suficient de detaliat.
Se estimează că datoria publică va crește la aproximativ 51% din PIB în 2024 și 54% în 2025. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate către deficite mai mari, în special în 2024, când cheltuielile suplimentare preelectorale ar putea crește și mai mult cheltuielile.
Citește și: Se clatină UE, iar francezii atrag atenția asupra pericolului. De ce există riscul să se dezintegreze uniunea în anii următori
