România intră în 2026 cu un prim val de scumpiri deja programat și resimțit de consumatori, ca efect direct al majorării accizelor prevăzute în legislația fiscală.
Începând cu 1 ianuarie, accizele la carburanți vor fi ajustate, iar impactul va fi reflectat rapid la pompă. Datele publicate de presa economică arată că prețul benzinei și al motorinei crește cu până la 0,34 lei pe litru, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de aproximativ 17 lei pentru un plin de 50 de litri. Această majorare are efecte în lanț, influențând nu doar cheltuielile directe ale șoferilor, ci și costurile de transport, care se regăsesc ulterior în prețurile altor bunuri și servicii.
Tot de la începutul anului, accizele majoratevor duce la scumpiri în cazul produselor din tutun. Prețul unui pachet de țigări a crescut, în medie, cu aproximativ 0,38 lei, potrivit calculelor citate de publicații economice. Deși suma poate părea redusă la nivel individual, efectul cumulativ este semnificativ pentru consumatorii constanți, dar și pentru bugetele gospodăriilor cu venituri mici.
Și alcoolul a intrat în categoria produselor afectate. Băuturile spirtoase au înregistrat creșteri estimate la circa 2,6 lei pe litru, ca urmare a noilor niveluri de accizare. În cazul berii și vinului, scumpirile sunt mai mici ca valoare absolută, însă vizibile, mai ales în contextul general al creșterii costului vieții.
Liberalizarea pieței și costurile de producție mențin presiunea asupra facturilor la energie
Un alt capitol sensibil al începutului de 2026 îl reprezintă energia. Deși nu toate scumpirile s-au produs simultan cu cele fiscale, datele și avertismentele publicate de instituții financiare și de presa economică indică o presiune constantă asupra prețurilor la electricitate și gaze.
Liberalizarea pieței, combinată cu costurile ridicate de producție și distribuție, creează premisele unor facturi mai mari, în special pentru consumatorii care nu beneficiază de scheme de sprijin sau de tarife plafonate.
Analiștii citați de publicații economice arată că, pe fondul reducerii treptate a măsurilor de protecție și al evoluțiilor de pe piețele internaționale, utilitățile rămân un factor major de risc pentru inflația din 2026. Chiar dacă scumpirile nu sunt uniforme sau simultane, tendința generală este de menținere a costurilor la un nivel ridicat față de anii anteriori.
Inflația acumulată din 2025 continuă să alimenteze creșterea prețurilor la alimente și servicii
Primele luni din 2026 sunt influențate și de inflația ridicată acumulată în 2025. Datele publicate la finalul anului trecut arătau o rată anuală a inflației apropiată de 10%, cu creșteri consistente la alimente și servicii. Acest context face ca majorările de costuri suportate de producători și comercianți să fie transferate, cel puțin parțial, către consumatori.
Prețurile alimentelor au continuat să crească într-un ritm peste media generală a inflației, pe fondul scumpirii energiei, al costurilor logistice și al presiunilor din agricultură. Chiar dacă unele produse nu au înregistrat creșteri bruște la 1 ianuarie, trendul este unul de ajustare treptată, vizibilă în coșul zilnic de cumpărături.
Dobânzile ridicate și costurile statului se reflectă indirect în prețurile din economie
Un alt element care contribuie la scumpirile din debutul anului 2026 este nivelul ridicat al dobânzilor, influențat de împrumuturile costisitoare ale statului. Băncile centrale și oficialii din sistemul financiar au avertizat că randamentele mari oferite de stat pentru titlurile de finanțare pun presiune pe costul creditării în economie. Acest fenomen afectează investițiile și costurile de finanțare ale firmelor, care sunt ulterior reflectate în prețurile finale ale produselor și serviciilor.
