Drumurile asfaltate fac parte din viața noastră de zi cu zi, însă nu a fost mereu așa. România a trecut prin numeroase perioade de modernizare, iar infrastructura rutieră a jucat un rol esențial în dezvoltarea economică și socială a țării. De la drumurile de pământ și pietriș până la primele șosele asfaltate, fiecare etapă a reprezentat un pas important către conectivitatea de care beneficiem astăzi.
Puțini știu însă că primul drum asfaltat modern din România se află în Poiana Brașov, iar povestea sa dezvăluie începuturile transformării infrastructurii rutiere în țara noastră.
Primul drum asfaltat din România: Poiana Brașov, 1879
La sfârșitul anului 1879, România marchează o premieră istorică: construirea primului drum modern asfaltat din țară, care făcea legătura între Brașov și stațiunea montană Poiana Brașov.
Cunoscut și sub denumirea de „drumul vechi”, traseul a fost realizat prin prelungirea drumului dintre Șcheiul de Sus și Pietrele lui Solomon, fiind construit pe un teren dificil, cu serpentine abrupte.
Acest drum a avut un impact major asupra dezvoltării regiunii, facilitând accesul la una dintre cele mai populare zone turistice de atunci. Într-o perioadă în care călătoriile se făceau greu, acest proiect a reprezentat un pas decisiv către modernizarea infrastructurii din România.
Evoluția drumului de la Poiana Brașov
Deși inițial a fost conceput pentru trăsuri și căruțe, drumul a fost modernizat constant, mai ales în perioada comunistă, când circulația cu autovehicule a devenit o realitate.
În anii 1960, odată cu popularizarea Poienii Brașov ca destinație turistică majoră, autoritățile au decis construirea unui nou drum cu caracteristici tehnice îmbunătățite, adaptate nevoilor autoturismelor și traficului tot mai intens.
Astăzi, traseul istoric are o valoare simbolică, fiind un reper pentru evoluția infrastructurii rutiere românești.
Cum s-a dezvoltat infrastructura în România
Apariția primului drum asfaltat modern a venit într-o perioadă în care România începea să recupereze decalajele față de Vestul Europei. Sfârșitul secolului al XIX-lea a fost marcat de un val de premiere istorice, iar infrastructura rutieră a început să se dezvolte odată cu creșterea urbanizării și a industriei.
Totuși, drumurile de atunci erau în mare parte din pământ sau pietriș, iar proiectele de asfaltare erau rare și limitate la zonele urbane și turistice.
România a fost, cândva, polul premierilor
Pentru a înțelege contextul istoric, iată câteva dintre momentele cheie care au contribuit la modernizarea țării, inclusiv în infrastructură:
1718 – Atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România.
1718 – Deschiderea primei școli elementare din țară.
1718 – Inaugurarea primului canal navigabil din România.
1745 – Construcția primului spital municipal din România.
1760 – Primul oraș cu străzi iluminate cu lămpi.
1819 – Administrarea primului vaccin antivariolic.
1847 – Primul concert al lui Johann Strauss-fiul în afara Vienei, în România.
1855 – Primul oraș cu străzi iluminate cu gaz.
1866 – La Timișoara se deschide prima stație de salvare din Ungaria și România.
1884 – Timișoara devine primul oraș iluminat electric din Europa, cu 731 de lămpi.
1899 – Apariția primului tramvai electric din România.
1938 – Prima mașină de sudat căi ferate și tramvaie.
Aceste premiere arată că România s-a aflat constant într-un proces de modernizare accelerată, iar dezvoltarea infrastructurii a fost un obiectiv strategic al autorităților.
Importanța infrastructurii moderne în România de astăzi
Astăzi, România are peste 96.000 km de drumuri publice, însă doar o parte dintre acestea sunt modernizate. Conform datelor oficiale, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres depășește 1.400 km, dar ne aflăm încă departe de media europeană.
Deși primul drum asfaltat din Poiana Brașov a deschis drumul modernizării, realitatea arată că dezvoltarea infrastructurii rutiere rămâne o provocare majoră:
În mediul urban, presiunea pe rețelele de drumuri este enormă, din cauza numărului ridicat de autoturisme.
În mediul rural, programele de modernizare ajută comunitățile să se dezvolte, atrăgând investiții în agricultură și turism.
Autoritățile centrale continuă să implementeze proiecte majore de infrastructură, inclusiv autostrăzi și drumuri expres, dar ritmul de lucru este adesea afectat de finanțări întârziate și birocrație.
