Mircea Coșea, profesor la Academia de Studii Economice din București, atrage atenția asupra măsurilor economice adoptate de Ungaria și Polonia pentru a trece peste criză.
”O politică pe care a dezvoltat-o Ungaria a fost aceea a stimulării producției agro-alimentare prin susținerea producției interne de materie primă și de prelucrare a ei în interiorul țării. Ungaria are, în acest sens, o politică eficientă de mai mult de 15 ani. Ea îi încurajează și sprijină foarte mult pe fermieri, unirea acestora în unități de prelucrare, stimulează mărci importante de produse, ce se pot impune în Europa, mai ales la brânzeturi și băuturi, și a favorizat foarte mult, în ultima perioadă, producția internă de carne de porc, oferind anumite subvenții, în condițiile în care, așa cum se știe, criza cărnii de porc prin refuzul Chinei de a mai importa din Ungaria a scăzut prețurile foarte mult, iar pentru a-i ajuta pe producători, statul i-a ajutat”, a spus economistul.
Capitalul străin curtat, dar și pus la treabă
Profesorul Coșea a subliniat și alt ”element pe care trebuie să îl punem în discuție în legătură cu politica Ungariei, mai deosebită de altele, și anume politica față de capitalul străin. Ungaria este foarte atentă cu capitalul străin. Spre deosebire de declarațiile, uneori foarte belicoase, ale premierului Viktor Orban, Ungaria este o țară considerată de capitalul străin ca fiind foarte prietenoasă. S-au făcut investiții foarte mari în ultima perioadă în domenii importante, cum ar fi auto, cu atragerea constructorului japonez Suzuki, în producția de baterii pentru mașinile electrice. Dar Ungaria a impus și anumite condiții, care au avut o dublă explicație.
În primul rând este aceea de a pretinde capitalului străin o contribuție mai mare la rezolvarea problemelor interne ale țării, așa încât în timpul acestei crize, Ungaria a negociat cu capitalul străin reprezentat de mari companii, să dezvolte o politică de ajutorare a celor cu venituri mici printr-un sistem de tip economat, cum ar fi mărfuri cu preț mai mic, bonusuri, donații și așa mai departe, a plafonat, cu acordul acestor firme, prețul la unele produse de bază.
A doua explicație a acestei politici este de electorală: Orban a dorit să arate că el stăpânește raporturile cu capitalul străin și că îl poate folosi în momente complicate pentru țară. Ceea ce, până la urmă, s-a dovedit bune.
Adaptarea la condiții
În acest context poate ar fi bine să amintim și de Polonia, care are o politică de stimulare a unor ramuri de vârf și devenind printre mari producători ai lumii. Spre exemplu, faptul că timp de 10 ani nu a cerut nici un fel de impozit producătorilor de mere au devenit primii producători mondiali, depășind Statele Unite și China, are o producție însemnate de alte mărfuri, care nouă ni se pare minore, dar care aduc foarte mari profituri Poloniei, cum ar fi ceaiurile medicinale, domeniu unde a devenit lider mondial, mâncare pentru animale, lider mondial, producția de melci, lider mondial. Sunt niște orientări care, atât în cazul Ungariei, cât și al Poloniei, arată că aceste țări s-au adaptat la anumite condiții și au putut să treacă mai ușor peste această criză.”, conform dcnews.ro.
