Băncile centrale ne avertizează că vom avea „cel mai scump Paşte din istorie”, motivul fiind acela că țintesc o rată pozitivă a inflației. O fac transparent și în mod asumat, pentru a evita deflația, susține Cristian Popa, membru CA al BNR. Instituția pe care o reprezintă ne anunţă că vom avea parte de un Paşte scump, deși nu atât de scump cum prevestesc alarmant burtierele televiziunilor. Totuși există şi veşti pozitive legate de inflaţie.
Mesajele băncii centrale, bine argumentate, susținute de date, însă lipsite de senzațional, nu reușesc să se vadă auzite dincolo de zgomotul mediatic.
Inflația de Paște este un fenomen normal, nu senzațional, atrage atenția BNR
„În presa online, dar și în cea scrisă, pe burtiere la TV, dar și la conferințele de profil economic, tema obsesiv repetată și panicard redată a „celui mai scump Paște din istorie” sau a „exploziei prețurilor” va inunda în curând spațiul public. Alături, va apărea probabil și tema „celei mai mari inflații din Europa”, deși România se află pe locul al doilea (după Ungaria), iar Polonia este cot la cot cu noi, este de părere Cristian Popa, membru CA al BNR.
Discuția este rareori echilibrată sau bine argumentată, atrage atenția omul lui Mugur Isărescu. Repetarea obsesivă a unor mesaje părtinitoare, incorecte sau scoase din context poate genera percepții total diferite de realitate, poate induce panică și iritare.
Inflația este o rată de creștere, dar dacă inflația a scăzut nu înseamnă că prețurile s-au ieftinit. Scăderea inflației nu înseamnă automat scăderea prețurilor. Acest regim de țintire a inflației este adoptat peste tot în lume. Ținta este declarată — de exemplu, în România, țintim 2,5%, plus/minus un punct procentual. Așadar, Paștele va fi mereu mai scump de la an la an.
Nivelul ridicat de incertitudine, deficitul fiscal ridicat, precum și o economie care încearcă să evite recesiunea — toate acestea contribuie la inflația, alături de alți factori fundamentali cum ar fi creșterea continuă a salariilor.
Un nou sezon de „cel mai scump Paște din istorie”
Nivelul prețurilor este un alt subiect despre care se vorbește surprinzător de puțin, mai arată oficialul BNR. România are încă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în medie, cu excepția Bulgariei. Indicele nivelului prețurilor, raportat la media UE și calculat pentru achizițiile individuale de bunuri și servicii de către gospodăriile populației, este de 61,1%. Doar Bulgaria se află sub acest nivel, la 59,2%. Media Uniunii Europene este 100.
Inflația trebuie, desigur, raportată la venituri. În ultimii 3 ani, salariul mediu brut a crescut de la 6.000 la aproape 9.000 de lei — deci o creștere de 50%. În 2024, inflația medie a fost de 5,6%, salariul mediu a crescut cu 11,4%, iar pensia medie cu 40%. Per total, în ultimii 3 ani, prețurile au crescut cu 30%, salariile cu 48%, iar pensiile cu 58%.
Reducerea deficitului este imperios necesară
„Toate acestea fac să putem trece cu bine peste încă un „cel mai scump Paște din istorie” — fără panică, și cu încrederea că inflația va continua să scadă. Vom închide anul la 3,8%, iar anul viitor, pe vremea asta, vom reintra în țintă, sub 3,5%. Chiar dacă, și la anul, vom avea parte de un nou sezon de „cel mai scump Paște din istorie”.
BNR a făcut și face tot ceea ce ține de ea. Însă, pentru ca reducerea inflației să continue într-un mod sustenabil, este cu siguranță necesar ca deficitul fiscal să fie redus, la fel ca și nivelul ridicat de incertitudine în care operăm. Consolidarea fiscală nu mai poate aștepta, și vine, iar reducerea deficitului va avea o contribuție importantă la scăderea ratei inflației”, argumentează Cristian Popa.
Explicarea fenomenului pare ușoară, dar este dificilă, mai ales într-o lume în care senzaționalul vinde, iar apetitul jurnalistic pentru explicații corecte, dar lipsite de senzațional, nu este foarte mare. Este însă datoria băncilor centrale să continue să explice, conchide oficialul BNR.
CITEȘTE ȘI: Cât costă masa de Paște acum, în 2025, în România. Este de departe cel mai scump din ultimele decenii
